23:1623:16, 18 mei 2024 Igualdad di genero (hist | editá) [1,830 bytes] Caribiana(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Variante|a)) ((Databox)) '''Igualdad di genero''' ta e creencia cu tur hende ta igual y mester haya trato igual den comunidad y dilanti ley, irespecto nan identidad di genero, sexo of orientacion sexual. E ta encera un estado di acceso facil na recurso y oportunidadnan sin importa genero, incluso participacion economico y decisionnan; y un estado di balora diferencianan di comportacion, aspiracion y necesidadnan di un modo igual, sin importa genero.<ref>((Citeer web |t...")
22:4822:48, 18 mei 2024 Violencia domestico (hist | editá) [1,252 bytes] Caribiana(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Variante|a)) ((Databox)) '''Violencia domestico''' ta violencia físico of verbal comete door di famia mes of un persona for di e cas di e victima. E termino 'domestico' no ta referí na e luga caminda e violencia ta tuma luga, sino na e relacion entre e agresor y e victima, por ehempel (ex-)pareha, miembro di famia y otro parientenan. Pesey e ta ser yama tambe violencia den relacionnan di dependencia. Algun ehempel di violencia domestico ta: * violencia di (ex-)par...")
21:5921:59, 18 mei 2024 Violencia di genero (hist | editá) [3,372 bytes] Caribiana(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Variante|a)) ((Databox)) '''Violencia di genero''' ta violencia cu un persona ta sufri pa motibo di su genero of sexo. Violencia di genero ta un termino amplio cu ta inclui hopi forma di violencia, y por ser comete pa individuo, grupo of estadonan. Ora e violencia bira un asesinato masivo, ta papia di genocidio di genero. == Hende muhe == Aunke e termino mes ta uno di genero neutral y tambe ta existi diferente forma di violencia di genero contra homber y mucha homber...")
12:2412:24, 18 mei 2024 Nouméa (hist | editá) [1,139 bytes] Caribiana(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Databox)) '''Nouméa''' ta kapital i siudat mas grandi di e teritorio franses di Nueva Caledonia. E ta situá riba un peninsula den e parti sur di e isla prinsipal di Grande Terre. E tin un poblashon di 99.926 habitante (2014)<ref>[https://www.legifrance.gouv.fr/affichTexte.do?cidTexte=JORFTEXT000030172010&dateTexte=&categorieLien=id Décret n° 2015-98 du 28 janvier 2015 authentifiant les résultats du recensement de la population effectué en...")
11:4511:45, 17 mei 2024 Marianismo (hist | editá) [2,839 bytes] Kallmemel(papia | kontrib'nan)(Created page with "'''Marianismo''' ta idealisa e rol di genero feminino tradicional caracterisa pa sumision, altruismo, celibatario, hiperfeminino, y aceptacion di machismo den hende homber.<ref>((Citeer web |url=https://dictionary.apa.org/marianismo |titel=marianismo |bezochtdatum=2024-05-17 |werk=dictionary.apa.org))</ref> Marianismo ta considera como e otro cara di machismo.<ref name=":0">((Cite book |title=Marianismo: The Other Face of Machismo in Latin America |author=Evelyn...")Etikèt: Visual edit: Switched
11:2711:27, 17 mei 2024 Heterosexualidad (hist | editá) [1,402 bytes] Caribiana(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Variante|a)) ((Databox)) '''Heterosexualidad''' ta un sexualidad caracterisa door di preferencia exclusivo pa un persona di e otro sexo. E termino ta referí un banda na actonan sexual y/o deseonan entre personanan di diferente sexo y otro banda na un identidad sexual o orientacion sexual caracterisa pa un deseo romantico o sexual pa personanan di e otro sexo.<ref name="apahelp">((citeer web|titel=Sexual orientation, homosexuality and bisexuality|uitgeve...")
16 mei 2024
21:5421:54, 16 mei 2024 Homosexualidad (hist | editá) [3,439 bytes] Caribiana(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Variante|a)) ((Databox)) '''Homoseksualidad''' ta un orientacion sexual di personanan cu ta sinti nan mes atrae pa hende di nan mesun sexo. Hende homber cu ta sinti nan mes atrae pa otro hende homber den sentido romantico of sexual ta wordo yama gay. Hende muhe cu ta sinti nan mes atrae sexualmente pa otro hende muhe tambe por wordo yama gay, pero normalmente nan ta wordo yama lesbiana. Hende cu ta romantico of sexualmente atrae pa homber y muhe ta...")
16:4416:44, 16 mei 2024 Machismo (hist | editá) [2,930 bytes] Kallmemel(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Variante|a)) '''Machismo''' ta forma un sistema di ideanan y bista mundial di cual dominio masculino ta ser glorifica hunto cu chauvunismo door di asumi cu hombresa, forsa fisico, y potencia sexual ta e esencia ideal di un homber berdadero.<ref>((Citeer web |url=https://doi.org/10.1080/00224498809551445 |titel=Scripting the macho man: Hypermasculine socialization and enculturation |datum=2010-01-11 |auteur=Donald L. Mosher Ph.D. |medeauteurs=Silvan S. Tomkins Ph.D. |vi...")Etikèt: Visual edit: Switched
10:4410:44, 16 mei 2024 Kinsena (hist | editá) [1,171 bytes] Kallmemel(papia | kontrib'nan)(Created page with "'''Kinsena''' ta un tipo di klop di mas o menos un meter largo. E ta un arma den forma di un palo di rubber uza pa polis di riot. E efecto di esaki ta cu e arma ta dal mane un ''zweep'' rond di e victima. 'Kinsena' ta un palabra fia for di Spaño, ''quincena''. Quincena ta nifica diescinco dia. Quincena tabata wordo uza pa pago di salario di trahador, cada pasa diescuater dia, esta personal di Lago. Despues di pagamento di kinsena, e...")Etikèt: Visual edit: Switched
15 mei 2024
20:1720:17, 15 mei 2024 Saint-Denis (hist | editá) [1,188 bytes] Caribiana(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Databox)) '''Saint-Denis''' (na reuniones krioyo: ''Sin-Dni''), ta e kapital atministrativo (''prefectura'') di e departamento i region ultramar di Réunion, den Oséano indio. E ta situá na e punto di mas nort di e isla, serka di e boka di riu Saint-Denis. Saint-Denis ta e munisipio mas poblá den e departamentonan franses ultramar i e di diesnuebe mas poblá den henter Fransia. Segun senso di 2020, tabatin 315,080 habitante den e...")
19:5719:57, 15 mei 2024 Réunion (isla) (hist | editá) [807 bytes] Caribiana(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Databox)) '''Réunion''', ofisialmente '''Departamento di Réunion''' (franses: ''Département de la Réunion'') ta un isla den Oséano indio, ku ta un departamento i region ultramar di Fransia. E ta forma parti di e islanan Mascarena i ta situá aproksimadamente 679 km ost di e isla di Madagascar i 175 km suit-west di e isla di Mauritius. Na yanüari 2024, e tabatin un poblashon di 885.700 habitante.<ref name="pop">((Citeer web...")
19:3619:36, 15 mei 2024 Zulia (hist | editá) [1,271 bytes] Caribiana(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Databox)) '''Zulia''' ta un di e 23 estado di Venezuela. E ta situa den region nortwest di e pais na Lago di Maracaibo, e kurpa di awa mas grandi den su sorto den Latino Amérika. E lago ta kubri un di e reservanan mas grandi di petroleo i gas den hemisferio oksidental. E ta e estado mas poblá di Venezuela ku un poblashon di 3,704,404 habitante (2011). Kapital di e estado ta e siudat di Maracaibo. Zulia ta importante pa e...")
19:0219:02, 15 mei 2024 Mombasa (hist | editá) [990 bytes] Caribiana(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Databox)) '''Mombasa''' ta e di dos siudat di Kenia i e kapital di e provinsia di Pwani (kosta). E siudat ta situá den e ekstremo sùitost di Kenia, kanto di Oséano indio. E tabata e promé kapital di Afrika Ost durante e era britániko, promé ku Nairobi a wòrdu elevá pa kapital na 1907. E siudat ta situá riba un isla di 15 km2, ku suburbionan riba e kontinente. E tin un poblashon estimá di 939.370 (ofisialmente 665.018, segun e senso di 19...")
15:5915:59, 15 mei 2024 Santanero (hist | editá) [3,319 bytes] Caribiana(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Databox)) thumb|Santanero di Paraguana '''Santanero''' (''Leptodeira bakeri'')<ref name = "col169076">Ruthven, Alexander G. (1936) Leptodeira bakeri, new species., Occasional Papers of the Museum of Zoology, University of Michigan (330): 1-2</ref>, ta un especie di kolebra di e genero Leptodeira cu ta pertenece na e famia di Dipsadidae. El a wordo describi pa prome biaha na 1936 dor di Ruthven.<ref name = "col...")
11:0411:04, 15 mei 2024 Falcón (hist | editá) [958 bytes] Caribiana(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Variante|c)) ((Databox)) '''Falcón''' ta un di e 23 estado di Venezuela. E tin un superfisie di 24.800 km² i un poblashon di 902.847 habitante (2011). Kapital di e estado ta e siudat di Coro. == Historia == E estado a ser fundá na 1864 bou di e nòmber Coro; na 1874 e nòmber a ser kambia pa Falcón. Esaki ta na honor di Juan Crisóstomo Falcón, ku tabata presidente di Venezuela entre 1863 i 1868. == Geografia == Falcón ta situá den regi...")
14 mei 2024
20:4620:46, 14 mei 2024 Tradicion oral (hist | editá) [4,654 bytes] Caribiana(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Variante|a)) ((Databox)) '''Tradicion oral''' o '''cultura oral''' ta un forma di transmiti conocemento di historia, literatura of ley di un generacion pa otro, mediante bos. E transmision ta uza palabra o cantica popular; esaki por inclui genealogia, contamento di storianan folklorico, cuentanan de hada, mito y leyenda, cantamento di balada, prosa o poesia. Di e forma aki un comunidad, den cual no tin escritura of hopi hende ta analfabe...")
14:4514:45, 14 mei 2024 Dicho (hist | editá) [1,900 bytes] Caribiana(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Variante|a)) ((Databox)) Un '''dicho''' ta un grupo di palabra cu ta expresa algo cu no ta cuadra cu e sentido literal di e palabranan, pero hunto ta representa un nificacion. E ta un parti di frase, pero nunca un frase completo. Hopi biaha un dicho no ta contene sabiduria of no ta contene ningun verbo. == Algun dicho comun == * ''algo ta algo'' = mihor algo cu nada * ''amor scondi ta tempo perdi'' = si bo stima un hende sin cu e sa, bo amor no tin balor * ''baha...")
13 mei 2024
11:3111:31, 13 mei 2024 Proverbio (hist | editá) [3,670 bytes] Caribiana(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Variante|a)) ((Databox)) '''Proverbio''' ta un declaracion cortico y fuerte, den idioma figurativo, cu ta reflehá un sabiduria (popular), un experencia colectivo of un punto di bista moral. Un proverbio ta consistí di dos parti, caminda e promé parti ta describi un causa of condicion y e di dos parti un consecuencia of conclucion. Tin algun proverbio cu ta contrario. Asina tin cu ta curasha conducta balente of generoso, y otro cu ta curasha prudencia of sobriedad....")
12 mei 2024
22:1822:18, 12 mei 2024 Acapulco (hist | editá) [2,329 bytes] Caribiana(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Databox)) '''Acapulco de Juárez''', komunmente yamá '''Acapulco''', ta un siudat i un haf importante riba e kosta pasífiko di Mexico den estado Guerrero, un 380 kilometer pasùit di Siudat di Mexico. Acapulco ta situá na un bahia hundu, semisírkular i tabata un puerto for di e periodo kolonial tempran di e historia di México.<ref name="encmuc">((citeer web |url=http://www.e-local.gob.mx/work/templates/enciclo/guerrero/municipios/12001...")
20:5120:51, 12 mei 2024 Festival OTI (hist | editá) [6,050 bytes] Caribiana(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Variante|a)) ((Databox)) '''Festival OTI''', oficialmente '''Festival OTI de la Canción''', tabata un concurso musical entre 1972 y 2000, na cual e paisnan miembro di e Organisacion di Television Iberoamericano (OTI) tabata participa cu un cancion, similar na e Festival di Cancion di Eurovision. E festival anual a conoce un total di 28 edicion. Aunke OTI no tabata asina exitoso manera Eurovision, e ta su spin-off mas largu i mas exitoso te cu awor, lagando un marka g...")
17:3217:32, 12 mei 2024 Siglo 14 (hist | editá) [4,153 bytes] Caribiana(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Variante|c)) ((Databox)) '''Siglo 14''' (tambe '''siglo dieskuater''' òf '''siglo XIV''') ta kuminsá dia promé di yanüari 1301 i ta kaba dia 31 di desèmber 1400. E ta e di kuater siglo di e dos milenio den kalènder gregoriano. E ta konosi komo e siglo di e ''pèst''. Ta estimá ku e siglo aki a testiguá morto di mas ku 45 mion hende dor di desasternan polítiko i natural, tantu na Oropa komo na e Imperio Mongoles.<ref>((...")
06:3306:33, 10 mei 2024 Literatura spaño medieval (hist | editá) [2,338 bytes] Jon Gua(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Databox)) 280px|thumb|''[[Libro di e Kavaler Zifar'', f. 32r Paris. «De cómmo una leona llevó a Garfín, el fijo mayor del cavallero Zifar».]] '''Literatura spaño medieval''' ta konsistí di e korpus di obranan literario skirbí den spaño antiguo entre komienso di siglo XIII i fin di siglo 15. Tradicionalmente, ta konsiderá ku e promé i último obra di e periodo aki ta, respektivamente, E Cantar de mío Cid, poema é...")
22:3722:37, 9 mei 2024 Miguel Mansur (hist | editá) [4,748 bytes] Caribiana(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Variante|a))((Databox)) '''Miguel José Mansur''' (☆ 15 di juli1977 na Aruba) ta un político Arubano di Accion 21. E ta miembro di parlamento di Aruba desde 8 di juli 2021. == Bida == Miguel Mansur ta yu di Madeline Arends y Miguel J. Mansur sr.<ref>((citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010639463:mpeg21:a0015|titel=Geboorte-aankondiging|werk=Amigoe|datum=1977-07-18|bezochtdatum=2024-05-10))</ref>, comercian...")
8 mei 2024
20:4820:48, 8 mei 2024 Genero (hist | editá) [1,308 bytes] Caribiana(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Variante|a)) ((Databox)) '''Sexo''' (ingles: ''gender''; hulandes: ''geslacht'') ta un termino cu ta referi na un compilacion di caracteristicanan cu mayoria hende ta considera 'masculino' of 'femenino', manera socialmente determina den e contexto di un sociedad. E caracteristicanan aki ta inclui normanan, comportacion y rolnan, pero tambe relacionnan cu otronan. Sexo como constructo social por ta diferente for di un sociedad pa otro, y por cambia cu tempo.<ref...")Originalmente kreá komo "Sexo"
20:1520:15, 8 mei 2024 Matrimonio (hist | editá) [1,287 bytes] Caribiana(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Variante|a)) ((Databox)) '''Matrimonio''' ta un institucion social cu ta mundialmente presente den hopi cultura. E ta un contrato pa medio di cua dos persona (normalmente un homber y un muhe) ta di acuerdo pa biba hunto como pareha pa un periodo largo di tempo o pa resto di nan bida cu e meta di haña yu hunto y cuminsa un famia. Un pareha por firma un contrato dilanti di un autoridat civil (matrimonio civil) y/o den un ceremonia formal cu un autoridad religioso ta ofr...")
15:3915:39, 8 mei 2024 Matrimonio di mesun sexo (hist | editá) [6,534 bytes] Caribiana(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Variante|a)) ((Databox)) '''Matrimonio di mesun sexo''' (tambe conoci como 'matrimonio gay') ta un relacion den cua dos persona di mesun sexo ta biba hunto como un famia den un matrimonio cu ta reconoci pa gobierno, socialmente o religiosamente. Acceso na matrimonio di mesun sexo tin biaha ta wordo yama igualdad di matrimonio, specialmente pa partidonan cu ta sostene esaki.<ref>2010, Tracy Baim, Obama and the Gays: A Political Marriage, page 139: ''said that he...")
09:4109:41, 8 mei 2024 Renasementu (hist | editá) [2,222 bytes] Caribiana(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Databox)) Renasementu (na franses e ta nifika literalmente: ''nase di nobo'') ta un era den historia kultural oropeo ku a sigui despues di Edat Media i ku a termina den siglo diesshete. Renasementu a kuminsá na Italia na fin di e tempo medieval den e siglo dieskuater komo un moveshon kultural i a plama den e siglonan ku a sigui pa gran parti di Oropa. Durante e periodo aki, tabatin un ''re-nasemen...")
12:4812:48, 6 mei 2024 Emocion (hist | editá) [3,877 bytes] Kallmemel(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Variante|a)) '''Emocion''' ta un experencia interno, discreto, y subhetivo cual tin influencia ariba reaccion fisico (expresion y comportacion). Emocion ta un respons mental ariba eventonan interno of externo di un individuo. E respons aki lo por aparece den forma verbal, fisiologico, conducta, y neural.((Sfn|Fox|2018|p=16-19)) == Terminologia == E definicion di ''emocion'' no tin consenso den literatura. Normalmente emocion ta wordo considera como obvio, y mayoria di...")Etikèt: Visual edit: Switched
5 mei 2024
21:2221:22, 5 mei 2024 Dam (hist | editá) [1,579 bytes] Caribiana(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Variante|a)) ((Databox)) Un '''dam''' ta e baricada grandi o barera cu ta blokia o stop e fluho di awa, formando un curpa di awa manera un plas di awa. Generalmente, damnan ta sirbi pa retene awa, pero tambe e por ta destina pa domina e awa, cambia su curso o pa captura pisca. Algun ehempelnan di uza dam ta den caso di dempelmento di tereno, generacion di energia pa industria minero, construccion di caminda, irigacion di tereno agricultural, control di e nivel...")
11:4311:43, 5 mei 2024 Norman de Palm (hist | editá) [947 bytes] Caribiana(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Databox)) '''Norman Philip de Palm''' (☆ 2 di mart1948 na Oranjestad) ta un eks-psicólogo, eskritor, direktor i produktor di sine antiano. El a traha na Kòrsou i Hulanda. Na su regreso el a funda e Teatro Luna Blou, pa cual el a gana e premio Cola Debrot na 2013. == Obra == * 1979 - ''Onderweg / Na kaminda'' (kolekshon di poesia) * 1979 - ''Enzovoorts / Padilanti'' * 1983 - ''Desiree'' * 1984 - ''Lipp...")
10:4610:46, 5 mei 2024 Felix de Rooy (hist | editá) [7,152 bytes] Caribiana(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Variante|C)) ((Databox)) '''Felix de Rooy''' (☆ 3 di novèmber 1952 na Kòrsou) ta un artista visual, direktor di teatro i sine, aktor, eskritor, kurator i kolekshonista di Kòrsou. El a gana diferente premio di sine, manera e Paul Robeson Award na Burkina Faso i e Saúl Yelín Award na Havana, Cuba.<ref>((Citeer web |url = https://www.africanfilmny.org/2013/felix-de-rooy/ |titel =Felix De Rooy|uitgever=African Film Festival, Inc.|bezochtdatum=202...")
3 mei 2024
15:1315:13, 3 mei 2024 Coffea (hist | editá) [8,651 bytes] Kallmemel(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Variante|a))((Databox)) '''''Coffea''''' ta un genero di mata di famia Rubiaceae. Dentro di e genero tin mas cu 500 genero y 6.000 especie di mata tropical. Expertonan ta calcula cu tin entre 25 pa 100 sorto di mata di koffie.<ref>((Citeer web|url=https://www.ncausa.org/About-Coffee/What-is-Coffee|titel=What is Coffee?|bezochtdatum=2024-05-03|werk=ncausa.org|taal=en))</ref> ((Appendix)) ((Cursivo)) Category:Flora")Etikèt: Visual edit: Switched
21:4821:48, 2 mei 2024 Propiedad intelectual (hist | editá) [1,276 bytes] Caribiana(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Databox)) '''Propiedad intelectual''', '''derechonan intelectual''' o '''derechonan di propiedad intelectual''' ta un serie di derechonan stipula den leynan nacional y internacional. Derecho di propiedad intelectual ta e derechonan casi exclusivo (practicamente exclusívo, esta di tercera partido) di esnan cu tin derecho riba un creacion intelectual humano. E derechonan di propiedad intelectual ta inclui derechonan hopi diferente, manera derechonan di autor, derechonan...")
18:4718:47, 2 mei 2024 Ref (hist | editá) [843 bytes] Caribiana(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Databox)) Un '''ref''' ta un fondo o kosta largu, smal i pará su so den un laman o lago, ku ta keda net riba of net abou di e nivel di awa.<ref>((citeer web|titel=rev - Uppslagsverk - NE.se|url=https://www.ne.se/uppslagsverk/encyklopedi/l%C3%A5ng/rev|werk=www.ne.se|bezochtdatum=2024-05-02))</ref> Refnan por konsistí di baranka, koral, barko noufragá òf material ku ta wòrdu transportá dor di e koriente di laman i asina ta ofresé protekshon na piská i otro an...")
15:3215:32, 2 mei 2024 Candelchi (hist | editá) [3,412 bytes] Caribiana(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Databox)) '''Candelchi''' (''Holocentrus adscensionis'') ta un especie di pisca di e famia di Holocentridae. E nomber cientifico di e especie a wordo publica pa prome biaha valido na 1765 pa Osbeck. == Taxonomia == E especie ta wordo yama na Spaño: ''candil'' o ''carajuelo di Ascensión''; na Ingles: ''squirrelfish'' y na Corsou y Boneiro sa usa e nomber ''kora di spada'' o ''bari di klabu''. Na Aruba e nomber candelchi ta referi n...")
11:1311:13, 2 mei 2024 Consciencia (hist | editá) [11,722 bytes] Kallmemel(papia | kontrib'nan)(Created page with "((variante|a))'''Consciencia''' ta e capacidad mental cu ta permiti e individual pa percibi y procesa e mundo pafo, esta, pa experencia o tin nocion di su mes paden di su medio ambiente. ((Multiple image | image1 = Brain in a vat (pap).png | caption1 = Celebro den un bari ta propone, entre otro, cu e contenido di consciencia ta den duda, pero cu existencia ta sigur, paso sin consciencia bo no por duda. | image2 = Joh...")
09:5209:52, 2 mei 2024 Coffea arabica (hist | editá) [2,599 bytes] Kallmemel(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Variante|a))((Databox)) '''''Coffea arabica''''' ta un especie di mata di koffie, cual e fruta ta wordo referi como koffie arabica. ''C. arabica'' ta forma parti di e koffie mas cultiva y produci pa aña. E ta crece den varios pais entre e Tropico di Capricornio y Tropico di Cancer. ''C. arabica'' a principia na Sur Sudan, unda ''C. canephora'' a crusa cu un otro especie, ''C. euginoides'' y a produci ''C. arabica''. Sin em...")Etikèt: Visual edit: Switched
1 mei 2024
15:3715:37, 1 mei 2024 Stichting Monumentenzorg Curaçao (hist | editá) [2,724 bytes] Caribiana(papia | kontrib'nan)(Created page with "((Variante|c)) ((Databox)) '''Stichting Monumentenzorg Curaçao''' (abreviá MZC, ingles: ''Curacao Heritage Foundation'') ta un fundashon privá na Kòrsou den e área di konservashon di monumento. E fundashon a wòrdu fundá na 1954 i ta un di e organisashonnan mas bieu i mas grandi den e área di protekshon di monumentonan riba e isla. Na 2004 el a risibí e premio Cola Debrot, e premio di kultura mas importante na Kòrsou ku ta wòrdu entregá...")