Messeche | |
---|---|
Date amministrative | |
Nome comblete | State Aunìte Messicane |
Nome ufficiale | Estados Unidos Mexicanos |
Lènghe ufficiale | Spagnole (ufficialmènde) 'Nglise e alcune lènghe indiggene, jndre alcune pajèsere |
Capitale | Mexico D.F. |
Politiche | |
Forme de governe | Repubbleche federale |
Presidende | Andrés Manuel López Obrador |
'Ndipendenze | dichiarazione: 15 settèmmre 1810; consumaziune 27 settèmmre 1821; celebrazione 15 settèmmre 1810 (d'a Spagne) |
Trasute jndr'à l'ONU | 21 novèmmre 19451 |
Superficie | |
Totale | 1.972.550 km² (14º) |
% de le acque | 2,5% |
Popolazzione | |
Totale | 112.336.538 ab. (2010) (11º) |
Denzetà | 57,1 ab./km² |
Nome de le javetande | messecane |
Sciugrafije | |
Continende | Americhe settendrionale |
Fuse orarie | UTC da -6 a -8 |
Economie | |
Valute | Peso messecane2 |
PIL (nominale) | 1,548,007 milione de $ (2008) (11º) |
PIL pro capite (nominale) | 14,534 $ (2008) (55º) |
ISU (2007) | 0,854 (ìrte) (54º) |
Varie | |
Codece ISO 3166 | MX, MEX, 484 |
TLD | .mx |
Prefisse tel. | +52 |
Sigle autom. | MEX |
Late de guide | Destre (↓↑) |
Inne nazionale | Himno Nacional Mexicano |
Feste nazionale | 16 settèmmre |
1Jè une de le 51 State ca honne date vite a ll'ONU jndr'ô 1945. | |
'U Messeche (nome ufficiale: Estados Unidos Mexicanos; tarandìne: Statère Aunìte Messecane) jè 'na democrazie rappresendative comboste de 31 State federale e 'nu Destritte Federale ca se iacchie jndr'à vanne meridionale de ll'Americhe Settendrionale. Seconne 'a costituziune de ôsce a die, 'a sede de le putere d'a federaziune e capitale d'ô state jè Cetate d'u Messiche, 'u cui territorie jè state designate cumme 'u Destritte Federale.
'U Messeche jè delimitate a nord da 'u confine cu lle State Aunìte d'Americhe, a est da 'u Gurfe d'u Messeche e da 'u Mar de le Caraibe, a sud-est da Belize e Guatemale, e a ovest da ll'Oceane Pacifiche. Se spànne sus a 'na superficie de 1.972.550 km² (ad 'u quattordicesime puèste 'mbrà lle Pajèsere cchiù grannère d'u munne), e jè populate da 111.211.789 crestiáne,[1] e stu fatte ô fàce devendà 'u cchiù populose paise de lènga spagnole. Ô spagnole convive jndr'ô Messeche cu 'nu munne de lènghe indiggene, ufficialmènde recanosciute.
Le 'nzediamènde umane jndre quiste territorie resale a cchiù de 30 000 anne fa, da quidde mumènde se sonde succedute une apprìsse a ll'otre 'nu munne de popule, sije agricolture d'a mesoameriche sije nomade. Dope 'a conguiste spagnole, 'u Messeche ha accumenzate 'a soje uerre pe' le 'ndependenze polìteche jndr'ô 1810. Cchiù nnande, pe' quase 'nu sèchele, 'u paise jè state coinvolte jndre 'na serie de uerre 'nderne e de 'nvasiune straniere ca honne avute 'na gruèsse conseguenze jndre totte le cambe d'a vite messicane. Pe' 'a maggior parte d'u XX sèchele (prengepalmènde pe' 'u prime stuezze) s'ète assistite a 'nu periode de granne crescite economeche jndr'ô condeste de 'na polìteche dominate da 'nu uneche partite polìteche.
Pe' volume de prudotte 'nderne lorde (PIL), 'u Messeche jè conziderate 'a tredicesime economije mondiale.[2] Tuttavije 'a destribuziune d'a ricchèzze ète accussì disauguale ca jndr'ô paise se iacchiane innece de sveluppe umane ca pòtene ccu cange 'mbrà parametre paragonabbele a quidde de naziune sveluppate cumme 'a Germanie[3] e otre cchiù vicine a quidde d'u Burundi.[4] Pe' 'na bbuèna vanne d'u XX sèchele 'a prengepále fonde de ricchezze d'u paise jè state 'u petrolie, pure ce 'u prucesse de 'ndustrializzaziune d'u paise ha permesse le cangiaminde de ll'economije. Le casère de le fatijature a ll'estere sonde aumentate sempre de cchiù de anne n'anne, ôsce rappresendane 'u 3% d'u PIL e 'na 'mbrtande fonde de valutae estere pe' 'u paise, 'nzigne a lle provende de lle esportaziune de petrolie e d'u turisme.[5][6]
'U Messeche jè 'na putènze reggionale[7][8] e 'u sule paise de ll'Americhe Latine ad essere membre de ll'Organizzaziune pe' 'a Cooperazione e ô Sveluppe Economeche (OCSE) accumenzanne da 'u 1994.
Cu 'na popolazzione de 103.263.338 de crestiáne, 'u Messeche jè une de lle Naziune cchiù populate d'u munne e jè, subbète nnande ad 'u Brasile, 'u Paise cchiù populate de ll'Americhe Latine. 'U 60% d'a popolazzione jè costituite da meticce, de discennènze miste europèe (specialmènde spagnole) ed indiggene. Le Amerinde, appartenènde a varie Naziune indiggene (cumme le maya), rappresendane 'u 20% de le Messicane.
'U 19% de le crestiáne jè 'nvece e origgene europèe. Ce stè parle specialmènde de creole (de origgene spagnole), pure ce se iacchiene tagáline, frangese, tedesche, pulacche, russe e 'nglise. Cirche 4.000 tagliáne sone avènute jndr'à seconne metate de ll'Uèttecinde e ccrejèrene alcune colonie de italo-messecane angore esistende (cumme Chipilo, 'nziccate a Puebla). 'U rumanende 1% d'a popolazzione jè comboste da ebrèe, arabe, turche, cenise e giappunise.
Posiz. | Cetate | State | Pop. | Posiz. | Cetate | State | Pop. | Cetate d'u Messiche Guadalajara Monterrey | ||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
1 | C. d'u Messeche | DF | 19.231.829 | 11 | Querétaro | Qro | 918.100 | |||
2 | Guadalajara | Jal | 4.095.853 | 12 | Mérida | Yuc | 897.740 | |||
3 | Monterrey | NL | 3.664.331 | 13 | Mexicali | BC | 855.962 | |||
4 | Puebla | Pue | 2.109.049 | 14 | Aguascalientes | Ags | 805.666 | |||
5 | Toluca de Lerdo | Méx | 1.610.786 | 15 | Tampico | Tamps | 803.196 | |||
6 | Tijuana | BC | 1.483.992 | 16 | Culiacán | Sin | 793.730 | |||
7 | León | Gto | 1.425.210 | 17 | Cuernavaca | Mor | 787.556 | |||
8 | Cd. Juárez | Chih | 1.313.338 | 18 | Acapulco | Gro | 786.830 | |||
9 | Torreón | Coah | 1.110.890 | 19 | Chihuahua | Chihuahua | 784.882 | |||
10 | San Luis Potosí | SLP | 957.753 | 20 | Morelia | Mich | 735.624 | |||
Fonde:[9] |
'U Turisme jè une de lle resorse prengepále d'u Messeche. 'U Guverne cendrale e le singole State scommettone sembre de cchiù sus a lle resorse economeche generate da le visitande naziunale e 'ndernazionale, pure piccè le giacimènde de petrolie stonne spiccianne e jè assaje costuse ccu perfore pe' acchià quacche giacimènde cchiù profunne. State sciùvane cumme Quintana Roo vivene quase esclusivamènde d'u turisme. 'A popolazzione jè costituite da immigrande proveniènde da totte 'u Paise, e 'nu munne straniere, 'mbrà le quale, pe' esembie a Playa del Carmen, 'a comunetate cchiù numerose de tagliáne ca jàvitane jndr'ô Messeche (pe' esembie Hotel Barrio Latino, Hotel La Tortuga; Hotel Coco Rio, 'mbrà lle otre). Otre state cumme 'a Baja California, Nayarit, Oaxaca, Yucatan, e Campeche studiane 'u mudelle de Quintana Roo e se iàprene ad 'u turisme.
Condrolle de autorità | VIAF (EN) 154311247 · SBN (IT, EN) BVEV070820 · SBN (IT, EN) TO0L002152 · BAV (EN, IT, JA) 497/11155 · LCCN (EN) n81013960 · GND (DE) 4039058-5 · BNE (ES) XX4575373 (data) · J9U (EN, HE) 987007548168005171 · NDL (EN, JA) 00567575 · WorldCat Identities (EN) lccn-n81013960 |
---|