Ao-o-Kiwa ā-Tōrangapū | |
Rahi | 8,525,989 km2 (3,291,903 sq mi) |
---|---|
Taupori | 36,659,000 (2010, t6) |
Taupori kiato | 4.19/km2 (10.9/sq mi) |
Ingoa tangata | Ao-o-Kiwa |
Whenua | 15 (rārangi whenua)
Piringa (2) (rārangi)
|
Takiwā whirinaki | Ōwaho (21) (rārangi)
Ōroto (4) (rārangi)
|
Reo | 29
|
Wāhiwā | UTC+14 (Kiribati) ki UTC-11 (Hāmoa Amerikana me Niue) (uru ki te whiti) |
Ētahi atu tāone hira | Rārangi rohe metropolitan ki Ao-o-Kiwa Poihākena, Ahitereiria Poipiripi, Ahitereiria Piripane, Ahitereiria Peraha, Ahitereiria Tāmaki-makau-rau, Aotearoa Whanga-nui-a-Tara, Aotearoa Honoruru, Hawai‘i, Hononga-o-Amerika Ātaraita, Ahitereiria Niukāhera, Ahitereiria Kānapera, Ahitereiria Ōtautahi, Aotearoa Port Moresby, Papua Nūkini Nouméa, Niu Karetōnia Te Tai Koura, Ahitereiria |
Ko te Ao-o-Kiwa tētahi rohe whakakotahi i ngā moutere pārūrū o te Moananui-a-Kiwa. He maha ngā whakamāramatanga rerekē mō te taka o te rohe nei tae ana ki te tauira:
I ētahi wā, ka tapaina hokia te Ao-o-Kiwa hei paparahi tuawhitu, arā, te mea riki rawa ā-raupapa o te tauira pararahi whitu.
Whakaatu ai te ripanga mātaipori ō raro i ngā wāwāhanga me ngā whenua o te Ao-o-Kiwa ā-tōrangapū.[1] Ka whakarōpūhia ngā whenua me ngā takiwā o tēnei ripanga e ai ki ngā wāwāhanga rohe ka whakamahia e te Kotahitanga Aorere.
Ingoa rohe, takiwā, me ngā pīwari |
Rahinga (km²) |
Taupori | Taupori kiato ia km² |
Ūpokonga | ISO 3166-1 |
---|---|---|---|---|---|
Australasia[2] | |||||
Ahitereiria | 7,686,850 | 23,034,879 | 2.7 | Kānapera | AU |
Aotearoa[3] | 268,680 | 4,465,900 | 16.5 | Te Whanga-nui-a-Tara | NZ |
Moutere Ashmore me Cartier (Ahitereiria) | 199 | ||||
Moutere Coral Sea (Ahitereiria) | 10 | 4 | |||
Moutere o Kirihimete[4] (Ahitereiria) | 135 | 1,493 | 3.5 | Flying Fish Cove | CX |
Motu Koko (Kārini)[4] (Ahitereiria) | 14 | 628 | 45.1 | Moutere ki te Uru, Motu Koko (Kārini) | CC |
Nōpoki (Ahitereiria) | 35 | 2,302 | 61.9 | Kingston | NF |
Meranīhia[5] | |||||
Motu Horomona | 28,450 | 494,786 | 17.4 | Honiara | SB |
Moutere Maluku (Initonīhia) | 74,505 | 1,895,000 | ML | ||
Niu Karetōnia (Wīwī) | 19,060 | 240,390 | 12.6 | Nouméa | NC |
Papua (Initonīhia) | 319,036 | 3,486,432 | 11 | Jayapura | PA |
Papua ki te Uru (Initonīhia) | 140,375 | 760,855 | 5.4 | Manokwari | PB |
Papua Nūkini[6] | 462,840 | 5,172,033 | 11.2 | Port Moresby | PG |
Whenuatū | 12,200 | 240,000 | 19.7 | Port Vila | VU |
Whītī | 18,270 | 856,346 | 46.9 | Suva | FJ |
Maikoronihia | |||||
Kiripati | 811 | 96,335 | 118.8 | South Tarawa | KI |
Kuamu (Hononga-o-Amerika) | 549 | 160,796 | 292.9 | Hagåtña | GU |
Mana Tōpu o Maikoronihia | 702 | 135,869 | 193.5 | Palikir | FM |
Moutere Māhara | 181 | 73,630 | 406.8 | Majuro | MH |
Moutere Mariana ki te Raki (Hononga-o-Amerika) | 477 | 77,311 | 162.1 | Saipan | MP |
Moutere Wake (Hononga-o-Amerika) | 2 | 150 | Moutere Wake | UM | |
Nauru | 21 | 12,329 | 587.1 | Yaren (de facto) | NR |
Pārau | 458 | 19,409 | 42.4 | Ngerulmud[7] | PW |
Poronihia | |||||
Hāmoa | 2,944 | 179,000 | 63.2 | Apia | WS |
Hāmoa Amerikana (Hononga-o-Amerika) | 199 | 68,688 | 345.2 | Pago Pago, Fagatogo[8] | AS |
Hawai'i (Hononga-o-Amerika) | 16,636 | 1,360,301 | 81.8 | Honoruru | US |
Kuki Airani (Aotearoa) | 240 | 20,811 | 86.7 | Avarua | CK |
Motu o Warihi me Whutuna (Wīwī) | 274 | 15,585 | 56.9 | Mata-Utu | WF |
Moutere te Aranga (Hiri) | 164 | 5,761 | 31 | Hanga Roa | CL |
Niue (Aotearoa) | 260 | 2,134 | 8.2 | Alofi | NU |
Pitikeina (Kīngitanga Kotahi) | 5 | 47 | 10 | Adamstown | PN |
Porinihia Wīwī (Wīwī) | 4,167 | 257,847 | 61.9 | Papeete | PF |
Tokerau (Aotearoa) | 10 | 1,431 | 143.1 | Nukunonu | TK |
Tonga | 748 | 106,137 | 141.9 | Nukuʻalofa | TO |
Tūwaru | 26 | 11,146 | 428.7 | Funafuti | TV |
Tapeke | 8,919,530 | 41,050,699 | 4.4 | ||
Tapeke (tango te tuawhenua Ahitereiria) | 1,232,680 | 19,022,699 | 14.8 |
Moana-nui-a-Kiwa-ki-te-raki
Weheruatanga o te ao Ahopae Capricorn Rēkohu MW Kiribati Pitikeina |
Tae ana ki ngā Moutere Maluku, Ahitereiria me Aotearoa |
Ao-o-Kiwa
Ao-o-Kiwa Whānui (ā-Mātai Whenua).
Tē kitea te nuinga o ngā whenua o te Ao-o-Kiwa me te āwhata pēnei. Aua atu rā, ka kitea Hawai'i ki te paerangi rāwhiti.
Rahi | 10,975,600 km2 (4,237,700 sq mi) |
---|---|
Taupori | 37.8 miriona (2010) |
Wāhiwā | UTC+7 (Initonīhia ki te Uru) ki UTC-6 (Moutere te Aranga) |
Ētahi atu tāone hira | Jakarta Manira Poihākena Bandung Poipiripi Surabaya Medan |
Rahi | 183,000 km2 (71,000 sq mi) |
---|---|
Taupori | 5.2 miriona (2008) |
Wāhiwā | UTC+9 (Pārau) ki UTC-6 (Moutere te Aranga) |
Ētahi atu tāone hira | Honoruru Nouméa Suva Papeete Honiara |
|