Washington Destritte federale | |
---|---|
Washington, D.C. District of Columbia | |
Localizzazione | |
State | Statère Aunìte |
Amministrazione | |
Governatore | Vincent C. Gray (D) |
Territorie | |
Coordinate | 38°53′42.4″N 77°02′12″W / 38.895111°N 77.036667°W |
Altitudine | 0−125 m s.l.m. |
Superficie | 177 km² |
Crestiàne | 601 723 (2010) |
Denzetà | 3 399,56 ab./km² |
Otre 'mbormaziune | |
Cod. postale | 20001-20098, 20201-20599 |
Prefisse | 202 |
Fuse orarie | Fuso orario non riconosciuto (man) |
ISO 3166-2 | US-DC |
Nome javetande | Washingtonian |
Cartografije | |
Site istituzionale | |
Washington, canosciute pure cumme District of Columbia[1] (D.C.), jè 'a capitale de le Statère Aunìte d'Americhe, cu 'na popolazzione de 601.723 crestiáne (5.582.170 crestiáne jndr'â vanne metropuletane)[2] coincidende c'u destritte federale previste d'a Costituzione de ll'Aunìone.
Washington se iacchije sus 'a coste oriendale de le Statère Aunìte a cirche 50 km da 'u mare, a sud d'ô state d'u Maryland, a nord d'ô state d'a Virginia e a 374 km circa a sud de Nuève York.
'A vanne metropuletane de Washington jèsce da le confine d'u destritte, spannènnose pure sus a 7 condèe d'u Maryland (Anne Arundel, Calvert, Charles, Frederick, Howard, Montgomery e Prince George's), sus a 5 condèe d'a Virginia (Arlington, Fairfax, Loudon, Prince William e Stafford) e sus a 5 cetate autonome d'ô stesse State (Alexandria, Fairfax, Falls Church, Manassas e Manassas Park). 'Na granna vanne de l'aree jè collegate da 'nu servizzie de metropuletane.
Tènene sede a Washington le pregepále istituzione de guverne de le Statère Aunìte (Presidende, Congresse, Corte Supreme), assaje ministere ed ende federale, e alcune organizzazione 'ndernazionale, 'mbrà cui 'a Banghe Mondiale, 'u Funne de le Ternise 'Ndernazionale e l'Organizzazione de le Statère Americane.
Jndr'â origgene, 'a cetata de Washington e 'u destritte de Columbia tenèvane personaletate giurideche scucchiáte, me jndr'ô 1871 'u District of Columbia Organic Act[3] deliberate da 'u Congresse scacchie ccu squasce totte le autoretate ca jèvene vigende apprìme, 'ncluse 'a Cetata de Georgetown e 'a Condèe de Washington, lassanne le 'ndere territorie d'abbasce d'apprìme 'nu uneche guvernatore de nnùmene presidenziale, e da 'u 1874 a 'nu triumvirate comboste da doje polìtece e 'nu 'ngegnere. Da quidde mumènde, 'a Cetata de Washington e 'u Destritte de Columbia sonde devendate 'a stesse enditate.
Jndr'ô 1973 le rechieste pe' 'na cchiù granna democrazie jndr'ô destritte, purtarene a ll'approvazione d'u District of Columbia Home Rule Act[4], 'a legge ca hé squasciate 'u triumvirate e ca hé lassate l'amministrazione cettadine a 'nu sinnache elette da 'u popule, 'u Mayor, e a 'nu Conziglie comunale, 'u Concil of the District. 'U destritte, ca tène 3 vote jndr'ô college de le Granne elettore d'u Presidende de ll'Aunìone, non ge prevede jndr'â proprije legislazione 'a pene de muèrte.
'A cetata tène pure 'nu servizzie metropuletane.
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Metropuletane de Washington. |
Washington jè rappresendate jndre totte le prengepále leghe sportive:
Washington jè gemellate cu le seguende cetate:
Pe' 'nu retagge storeche, le cettadine de Washington (p'a granna maggioranze polìteche o crestiáne cu attivetate inerende l'attivetate guvernative) non ge tènene 'u jusse a 'na lòre rappresentanze ad 'u Congresse de le Statère Aunìte d'Americhe. Pe' quiste, assaje vôte sus a lle targhe de le màchene de Washington se pòte leggere "Taxation without representation", ca repigghie 'a famuse frase "No Taxation without representation". [6][7]
(EN)
«this portion of said District, included within the present limits of the city of Washington, shall continue to be known as the city of Washington» |
(ROA–TARA)
«quèste vanne de Destritte, acchijate jndr'â lle confine d'a cetata de Washington de ôsce a die, ha ddà condinuà ccu essere canosiute c'u nome de cetata de Washington» |
(District of Columbia Organic Act d'u 1871 URL conzultate 'u 23 febbrare 2011.) |