| Perioada de timp (de la 1 martie al primului an până pe 28 februarie al ultimului an) | Corecție, zile |
|---|---|
| 1582–1700 | +10 |
| 1700–1800 | +11 |
| 1800–1900 | +12 |
| 1900–2100 | +13 |
| 2100–2200 | +14 |
Referindu-se la calendar, expresia stil vechi se referă la calendarul iulian, predominant în întreaga Europa în Evul mediu. Calendarul pe stil vechi a rămas în uz în unele țări până în secolul al XX-lea și mai este folosit încă de mai multe biserici naționale ortodoxe. Denumirea stil vechi este dată prin opoziție față de stilul nou care corespunde calendarului gregorian.
Stilul vechi nu acceptă calendarul astronomic real.
Referindu-se la calendar, expresia stil nou se referă la calendarul gregorian, predominant în acest moment în lume. Denumirea stil nou este dată prin opoziție față de stilul vechi care corespunde calendarului iulian.
Stilul nou acceptă calendarul astronomic real.
România a adoptat oficial stilul nou, Calendarul Gregorian, pe baza Decretului publicat în Monitorul Oficial nr. 274 din 6 martie 1919, pag 6 114- 6 115, astfel că 1 aprilie, a devenit 14 aprilie 1919.
De atunci încoace, calendarul nou merge înainte, pe când cel vechi rămâne în urmă cu 3 zile la fiecare 400 de ani. De aici apare diferența de 13 zile la care s-a ajuns între cele două calendare.[1]
Pentru conversia datelor de naștere de la stil vechi la stil nou (pentru persoanele născute înainte de 1919) trebuie sa se adauge 13 zile în secolul 20 și 12 zile în secolul 19[2].
Ajustările de la stilul vechi la stilul nou și viceversa. Pentru a deplasa o anumită dată a lunii dintr-un an pe stilul vechi la data corespunzătoare pe stilul nou, este necesar:[3]
Pentru o deplasare inversă, adică pentru a deplasa o anumită dată a lunii dintr-un an pe stilul nou la data corespunzătoare pe stilul vechi, este necesar:[3]
Iată un exemplu pentru transformarea datei de 19 februarie 1700 pe stil vechi în data pe stil nou: