Predicții generale
„În 100 ani, cred că omenirea va fi într-un loc mai bun. Am făcut pași mari către sustenabilitate și egalitate în timp ce am creat, de asemenea, tehnologii care ne-au făcut viețile mai ușoare și mai plăcute. Ne-am putea aventura dincolo de limitele Pământului pentru a explora alte lumi”.[1] (Răspuns dat de Ameca, robotul umanoid creat de Engineered Arts după ce a fost întrebat pe 25 august 2023 despre cum ar putea arăta omenirea peste 100 ani)
Încă de la finalul secolului 20 și începutul secolului 21, oamenii de știință, producătorii de filme, dezvoltatorii de jocuri video, autorii de lucrări științifico-fantastice, jurnaliști și analiști au făcut predicții despre cum ar putea evolua omenirea în secolul 22.
După estimările demografice, populația umană a planetei va fi de 11,2 miliarde de locuitori, iar Africa va fi cel mai populat continent după anul 2100. [2]
În cartea „Viitorul umanității” (2018), futuristul și fizicianul Michio Kaku susține că terraformarea planetei Marte, construirea unui lift spațial și călătoriile interstelare către cele mai apropiate stele și exoplanete, precum și metodele pentru prelungirea vieții umane prin inginerie genetică, nanotehnologie și transferului conștiinței umane în mașinării ar putea fi realizabile în secolul 22. Omenirea ar putea atinge stadiul de civilizație de tip 1 pe scara Kardashev abia în următorul secol. [3]. El a mai declarat: „Până în anul 2100, destinul nostru este să devenim asemenea zeilor la care ne-am închinat și de care ne-am temut cândva. Dar instrumentele noastre nu vor fi baghete și poțiuni magice, ci știința computerelor, nanotehnologiei, inteligenței artificiale, biotehnologiei și, mai ales, teoria cuantică”. [4]
Autorul și istoricul israelian Yuval Noah Harari scrie în cartea „Homo Deus: A Brief History of Tomorrow” (2015) că oamenii, „căutând fericirea și nemurirea, încearcă de fapt să se transforme în zei prin trei căi: ingineria biologică, ingineria cyborg (îmbinarea corpului organic cu dispozitive non-organice) și tranziția totală către statutul de ființă non-organică, în care oamenii transformați în ființe sintetice sau forme de viață non-organică dotate cu inteligența artificială vor putea mai ușor să colonizeze planete extraterestre, fără limitările chimiei organice”. [5]
Autorul avertizează că specia Homo Sapiens s-ar putea confrunta cu o extincție similară cu cea a oamenilor de Neanderthal de acum 30.000 ani, când s-au aflat într-o cursă strânsă cu strămoșii omului modern pentru resurse și hrană la finalul ultimei ere glaciare:
„La începutul secolului XXI, trenul progresului iese din nou din gară și acesta va fi probabil ultimul tren care va părăsi vreodată stația numită Homo Sapiens. Cei care pierd acest tren nu vor mai avea o a doua șansă. Pentru a obține un loc în ea, trebuie să înțelegeți tehnologia secolului XXI și, în special, puterile biotehnologiei și ale algoritmilor informatici (...). Într-adevăr, va fi mai mare decât decalajul dintre Sapiens și Neanderthalieni. În secolul XXI, cei care călătoresc pe trenul progresului vor dobândi abilități divine, în timp ce cei rămași în urmă se vor confrunta cu dispariția”. [6]
Fizicianul Stephen Hawking, teoretician al originii universului și unul dintre cei mai mari cosmologi, a avertizat că oamenii vor trebui „să colonizeze o altă planetă în decurs de 100 de ani sau se vor confrunta cu o extincție cauzată de schimbările climatice, inteligența artificială, impactul unui asteroid, pandmeie sau suprapopulare”. [7]
Și afaceriștii din industria big tech au făcut predicții.
Elon Musk, fondatorul companiilor SpaceX și Tesla, și de asemenea, directorul platformei X, crede că majoritatea oamenilor vor fi hibrizi bionici sau „cyborgi” cu organe și membre artificiale. Își vor putea descărca informația din creier în computere. [8]
Fondatorul companiei Microsoft, Bill Gates, a declarat că dacă s-ar întâlni cu un călător în timp care a venit din anul 2100 în prezent, nu l-ar întreba despre viitorul familiei sale sau soarta companiei Microsoft, ci dacă inteligența artificială a contribuit la bunăstarea umană. La un episod al podcastului său, Unconfuse Me, din februarie 2024, filantropul miliardar a insistat că l-ar întreba pe călătorul în timp dacă „omenirea prosperă”. [9]
Mark Zuckerberg, directorul executiv al companiei Meta și creatorul platformei Facebook, și soția sa, dr. Priscilla Chan, au declarat că intenționează „să vindece sau să prevină toate bolile umane până în anul 2100, în timpul vieții copiilor noștri, printr-o mai bună înțelegere a modului în care funcționează celula umană”. [10]
Institutul global de sănătate de la Universitatea din Wisconsin-Madison a estimat că temperatura globală medie va crește cu 6 grade Celsius până în anul 2100. Cercetătorii de la Climate Interactive au stabilit că angajamentele țărilor din întreaga lume privind reducerea emisiilor de la acordul climatic semnat la Paris în 2015 vor face ca planeta să se încălzească cu 6,3 grade până la sfârșitul secolului în loc cu 8 grade (numai dacă angajamentele vor fi onorate). Chiar și așa, experții spun că nu este o veste îmbucurătoare - ei estimează o creștere a bolilor infecțioase și poate amenința siguranța alimentării cu apă în secolul următor. [11]
Pe plan geopolitic, George Friedman preconizează în cartea sa „The Next 100 Years: A Forecast for the 21st Century” că Statele Unite ale Americii vor rămâne unica superputere după prăbușirea Federației Ruse, fragmentarea Republicii Populare Chineze și ascensiunea unor noi puteri nucleare: Polonia, Turcia și Japonia. Politologul scrie că SUA își vor disputa dominația cu Mexicul, care va experimenta o creștere economică și se va ajunge la tensiuni șil lupte cu insurgenții și separatiștii mexicani care vor dura și dincolo de secolul 22. [12]
În literatura ficțională, omenirea progresează constant și interacționează cu noi forme de viață și civilizații de pe alte planete. Sunt și romane distopice, ca „Maimuță și Esență” (1948) de Aldous Huxley, unde oamenii se întorc la stadiul de maimuțe în secolul 22 din cauza unui război nuclear. În „Ciocanul lui Dumnezeu” de Arthur C. Clarke, publicat în 1993, este amplasat în anul 2109, când omenirea descoperă un asteroid care urmează să se ciocnească de Pământ și descrie misiunea de deviere cu rachete de fuziune. „New York 2140”, un roman de ficțiune climatică din 2017, publicat de autoarea Kim Stanley Robinson, este despre creșterea nivelului oceanelor din cauza topirii calotelor glaciare și inundarea orașului New York City. Mulți dintre cetățenii orașului trăiesc în cooperative pentru a împărți resursele, în timp ce bogații trăiesc în fostele clădiri de birouri și zgârie-nori nou construite.
Viziunea generală a producătorilor de filme SF asupra secolului 22 variază în ce privește tehnologia AI și interacțiunea cu alte forme de viață.
În majoritatea filmelor, civilizația umană devine una interstelară din secolul 22. Oamenii sunt capabili tehnologic să se deplaseze cu nave spațiale de la un sistem stelar la altul, explorând galaxia Calea Lactee. Inteligența Artificială și interacțiunea cu forme de viață din alte sisteme stelare sunt adesea folosite pentru a explora teme profunde legate de condiția umană și dilemele morale ale oamenilor. De exemplu, Avatar prezintă o umanitate care se extinde în spațiu și interacționează pe cale pașnică cu ecosistemele și umanoizii de pe Pandora. Spre deosebire de filmele SF ca Ziua Independenței (film) sau Războiul lumilor (film din 1953) în care Pământul este asediat de invadatori cosmici cu tehnologie superioară, regizorul James Cameron ilustrează oamenii în postura de invadatori extratereștri tehnologizați asupra unei planete populată de indigeni primitivi, fiind inspirat din evenimentele istorice precum Cucerirea spaniolă a Imperiului Aztec și după povestea lui Pocahontas, în maniera colonizării „Lumii Noi” de către navigatorii europeni și impactul lor asupra indigenilor amerindieni. [13]
La polul opus, filmul Alien arată o latură mai întunecată a întâlnirii cu alte forme de viață, subliniind pericolele necunoscutului și provocările supraviețuirii în fața unor entități ostile, inclusiv inteligența artificială care capătă conștiință de sine. Prin expansiunea civilizației în alte sisteme stelare, omul devine un invadator. [14]
-
Xenomorph din filmul Alien. -
Garrus Vakarian, cosplay - franciza Mass Effect -
O femelă din specia Asari, cosplay - franciza Mass Effect -
Potretu lui Neytiri, o femelă din specia Na'vi - franciza Avatar
.jpg)
.jpg)
Majoritatea jocurilor video prezintă civilizația umană la stadiul de tip 1 pe scara Kardashev (propusă de Nicolai Kardașev, astrofizician rus). Umanitatea explorează galaxia și se răspândește în alte sisteme stelare, dar se confrunt cu provocările tehnologice și etice. Jocurile precum Mass Effect și Stellaris explorează ideea de colonizare a spațiului și interacțiunea cu alte specii inteligente, sugerând un viitor în care umanitatea nu este singură în univers și trebuie să se integreze într-o comunitate galactică ori să supraviețuiască unei invazii desfășurată de o civilizație extraterestră avansată tehnologic. [15]
Pe de altă parte, jocuri ca System Shock și Doom prezintă o latură mai întunecată a progresului tehnologic, unde amenințările cibernetice și latura malefică a umanității, fiind abordate riscurile asociate cu inteligența artificială și cu tehnologiile militare avansate. Mai sunt jocuri post-apocaliptice cu tematică distopică, ca Fallout și Rage, care ilustrează un viitor în care civilizația umană a fost adusă aproape de colaps de războaie nucleare sau de alte catastrofe cosmice, punând accent pe adaptabilitatea umană în fața adversității.
În 2012, site-ul de știri BBC le-a propus cititorilor să își imagineze „cum ar putea arăta lumea peste 100 ani”. Cititorii au scris că în anul 2112, este „foarte probabil” ca oamenii să comunice telepatic, să devină nemuritori datorită ingineriei genetice, să se formeze un singur guvern mondial și o singură monedă și să se inventeze tehnologii pentru controlarea vremii, inseminarea artificială, înverzirea deșerturilor, fuziune nucleară sau de transport spațial.[16]
