| Radu Leon | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | secolul al XVII-lea  |
| Decedat | 1669/1669 |
| Părinți | Leon Tomșa |
| Ocupație | conducător[*] |
| Limbi vorbite | limba română |
| Apartenență nobiliară | |
| Domn al Țării Românești | |
| Domnie | decembrie 1664 – martie 1669 |
| Predecesor | Grigore I Ghica |
| Succesor | Antonie din Popești |
Modifică date / text  | |
Radu Leon (n. secolul al XVII-lea – d. 1669/1669) a fost domn al Țării Românești între anii 1664 și 1669. Era numit și Radu negustorul de scoici.
Radu Leon a fost fiul lui Leon Tomșa. În perioada domniei sale a fost sprijinit de fanarioți.
În timpul domniei voievodului Radu Leon, în 1665, a fost pictată pentru prima dată Catedrala Patriarhală din București. Același domnitor a hotărât, prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668, ca mănăstirea să devină reședință mitropolitană.[1]
Biserica „Sfântul Dumitru” Slobozia din București, monument istoric, a fost construită între anii 1664-1665 de către voievodul Radu Leon și este cunoscută sub numele de „Slobozia” datorită scutirii de biruri primite în 1667.[2]
Prima cafenea cunoscută în București, apare documentată istoric în 1667, în vremea lui Radu Leon, și era proprietatea unui oarecare Kara Hamie, aflându-se în plin centrul orașului, în apropiere de locul în care s-a construit, mai târziu, palatul Băncii Naționale.[3]
