Eugene Burton Ely | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1] Williamsburg(d), Iowa, SUA |
Decedat | (24 de ani)[1] Georgia, SUA |
Cauza decesului | moarte accidentală[*] |
Cetățenie | Statele Unite ale Americii |
Ocupație | aviator |
Studii | Universitatea de Stat Iowa[*] |
Activitate | |
Ramura | Marină |
Decorații și distincții | |
Decorații | Distinguished Flying Cross (postum) |
Modifică date / text |
Eugene Burton Ely (n. 21 octombrie 1886[2] – d. 19 octombrie 1911) a fost un aviator american, pionier al aviației, considerat a fi primul care a realizat o decolare și o aterizare pe un vas.
Ely s-a născut la Williamsburg, Iowa și a crescut în Davenport, Iowa. A absolvit Universitatea Statului Iowa în 1904. După absolvire, s-a mutat la San Francisco, California, unde a activat în perioada de început a vânzărilor și a curselor de automobile.[3]
S-a căsătorit cu Mabel Hall la 7 august 1907; El avea 20 de ani, iar ea, 17, și astfel căsătoria s-a făcut cu consimțământul mamei soției.[3][4] S-au mutat apoi la Portland, Oregon la începutul lui 1910, unde s-a angajat ca vânzător ambulant, pentru E. Henry Wemme.[3] La scurt timp după aceasta, Wemme a achiziționat unul dintre primele biplane cu patru cilindri ale lui Glenn Curtiss și a preluat franciza acestuia pentru zona Pacific Northwest. Wemme nu știa să zboare cu biplanul Curtiss, dar Ely, crezând că zborul e la fel de ușor ca și condusul unui automobil, s-a oferit să-l piloteze. Când a încercat, s-a prăbușit și, simțindu-se vinovat, a cumpărat epava de la Wemme.[3] În câteva luni, el îl reparase și a învățat să piloteze.[3] A zburat de multe ori cu acest avion în zona Portland, apoi s-a dus la Winnipeg să participe la o expoziție, mutându-se la Minneapolis, Minnesota în iunie 1910, unde l-a întâlnit pe Curtiss și a început să lucreze pentru acesta.[3] Ely a primit permisul de zbor cu numărul 17 din partea Aero Club of America la 5 octombrie 1910.[3]
La 19 octombrie 1911, cu ocazia zborului la o expoziție din Macon, Georgia, avionul său a întârziat la redresarea dintr-un plonjon și s-a prăbușit.[3] Ely a sărit din avion, dar și-a rupt gâtul și a murit după câteva minute.[3] Trupul său a fost adus în orașul natal pentru înmormântare.
La 16 februarie 1933, Congresul i-a acordat lui Ely decorația Distinguished Flying Cross post-mortem, pentru „realizări extraordinare ca aviator civil pionier și pentru semnificativa contribuție adusă dezvoltării aviației în Marina Statelor Unite.”[8] O expoziție de avioane navale retrase din uz de la baza aeriană navală Norfolk din Virginia poartă numele lui Ely, iar la Newport News, Virginia, a fost instalat un monument de piatră în dreptul apelor în care Ely a făcut primul său zbor istoric în 1910, amintind contribuția sa la aviația militară și în special navală.