În electromagnetism, sunt cunoscute două tipuri de dipoli:
Dipolii pot fi caracterizați prin momentul electric dipolar și momentul magnetic, care sunt mărimi fizice vectoriale.
Multe molecule sunt caracterizate de un moment dipolar, care se datorează distribuției neuniforme între sarcinile negative și pozitive ale diferiților atomi constituenți. Astfel de compuși sunt cei cu molecule polare, precum fluorura de hidrogen HF, în care densitatea electronică este inegal distribuită între atomi.
Chimistul-fizician Peter Debye a fost primul care a studiat conceptul de moment electric dipolar aplicat la nivel molecular, iar în onoarea sa momentul dipolar se măsoară în debye. Valorile momentelor dipolare pot fi calculate prin măsurarea constantei dielectrice. Câteva exemple de valori pentru faza gazoasă, măsurate în debye, sunt:[3]
Astfel, pentru molecule se definesc trei tipuri de dipoli: