Sardo | |
---|---|
Parlato in | Italia: Zardegna |
Locutori | |
Totale | nfra 1 e 3,5 meliune |
Atre 'nfrumme | |
Tipo | SOV |
Tassonomia | |
Filogenese | Lengue innoeuropee Taliche Rommanze Sardo |
Codece 'e crassifecazzione | |
ISO 639-1 | sc |
ISO 639-2 | srd |
ISO 639-3 | srd (EN) |
Glottolog | sard1257 (EN) |
Estratto in lengua | |
Dicerazzione anneverzale d''e deritte 'e ll'ommo, art. 1 Totus sos èsseres umanos naschint lìberos e eguales in dinnidade e in deretos. Issos tenent sa resone e sa cussèntzia e depent operare s'unu cun s'àteru cun ispìritu de fraternidade | |
'O sardo (sardu pe' lengua sarda) è na lengua rommanza d'â reggione taliana d'â Zardegna. Essenno da 'o 1997 'a lengua afficiala d'â reggione, nzieme ch'ô taliano, 'o guvierno lucale s'è nguadiato a truvà na nurmativa pe' lla regularizzà, crianno accussì 'a Lengua Sarda Unefecata 'ncap'ô 2001. Chesta mperò, essenno quase sulamente na rielabburazzione d'ô sardo logudurese ('o cchiù renumato), fuje scummattutta p'e pparlante d'ô sardo campidanese (chillo, nfra ll'ati cose, cchiù deffuso) e azzò fuje cagnata 'a LSA pe' addeventà, 'int'ô 2006, 'a Limba Sarda Comuna ausata ogge da ll'ente reggiunale.
'O sardo è nommenata esse 'a lengua rommanza 'a cchiù cunservativa e sìmmele 'a lengua latina.
Nun so' cunsiderate variante d'ô sardo 'e ddialette d'â sub-reggione d'â Gallura, ca songo 'nfatte dialette d'â lengua corsa, assaje cchiù abbecina 'a o tuscano ch'ô sardo. Se sparteno nfra:
Tavula cumparativa d'ê llengue neulatine:
Latino | Franzese | Taliano | Napulitano | Uccetano | Catalano | Purtughese | Rumeno | Sardo | Corso | Siciliano |
clave | clef | chiave | chiava | clau | clau | chave | cheie | crae | chjave/chjavi | chiàvi |
noctem | nuit | notte | notte | nuèit/nuèch | nit | noite | noapte | notte | notte/notti | notti |
cantar | chanter | cantare | cantà | cantar | cantar | cantar | a cânta | cantar | cantà | cantàri |
capra | chèvre | capra | crapa | cabra | cabra | cabra | capra | cabra | capra | capra |
lingua | langue | lingua | lengua | lenga' | llengua | língua | limbă | limba | lingua | lingua |
platea | place | piazza | chiazza | plaça | plaça | praça | piaţă | pratha/pratza | piazza | chiazza |
pons | pont | ponte | ponte | pònt | pont | ponte | pod' | ponche | ponche/ponti | ponti |
ecclesia | église | chiesa | chiesia | glèisa | església | igreja | biserică | creia/cresia | ghjesgia | cresia |
hospitalis | hôpital | ospedale | spitale | espital | (hospital)* | (hospital)* | spital | ispidale | spedale/uspidali | spitàli |
caseus
lat. vulg.formaticum |
fromage | formaggio | caso | formatge | formatge | queijo | brânză | casu | casgiu | furmàggiu/caciu |
Nota: Le parole con l’asterisco non sono patrimoniale, ma prestiti dal francese antico.