- Se tu cirivis la scuadre di balon viôt Udinese Calcio
Udin |
|
|
Non uficiâl par talian | Udine |
Provincie | Udin |
Part | Friûl di Mieç |
|
Coordenadis gjeografichis | 46°4′0″N 13°14′0″E / 46.06667°N 13.23333°E / 46.06667; 13.23333 |
Altitudin | 113 m s.n.m |
Superficie | 57,17 km² |
Popolazion | 99.169 (2016) ab. |
Densitât | 1.734,63 ab/km² |
Frazions | Baldassarie alte, basse e medie; Beivârs; Buse dai Veris; Cormôr alt e bas; Cussignà; Godie; Mulignûf; Laipà; I Riçs; Padier; Paparots; Partidôr; Sant Bernart; Sant Gotart; Sant Pieri; Sant Vorlì; Sant Svualt; |
Comuns confinants | Cjampfuarmit, Martignà, Pasian di Prât, Pavie, Paulêt, Puçui, Pradaman, Reane dal Roiâl, Remanzâs, Tavagnà |
|
CAP | 33100 |
Prefìs telefonic | 0432 |
Patron | Sants Macôr e Fortunât |
|
«O ce biel cjiscjel a Udin. o ce biele zoventût»
|
|
|
Udin (Weiden in Friaul par todesc, Videm par sloven, Udine par talian) e je la capitâl dal Friûl. E je logade intal Friûl centrâl, intune posizion strategjiche: e je une citât di plui di 99.000 abitants e po, ancje un centri di atrazion pai paîs ator ator. E je ancje cjâf lûc de omonime provincie, la plui grande par dimensions inte regjon Friûl-Vignesie Julie.
Nassude probabilmentri come insediament celtic, e fo slargjâde intal periodi di Rome. Tal indomàn dal crac dal Imperi, al restà dome un piçul centri sigurementri une vore mancul impuartant di Aquilee e Cividât.
Il prin document scrit che al fevele di Udin — in che volte clamade "Utinum" — al é dal 983. Tal 1223 la creazion di un marcjât aumentà la impuartance di Udin che e deventà la citât plui grande e plui impuartant dal Friûl, fin a deventâ sede dal Patriarcjât di Aquilee in gracie dal imperadôr Oton II. Intal 1420 e passà cul Friûl a le Republiche di Vignesie indulà che e restarà fin tal 1797 (famee storiche ascrite al patriziât Vignesian di riferiment tal periodi a je che dai Savorgnan, che il lôr blason al je, ancjemò vuê, steme stes de citât), an dal Tratât di Cjampfuarmit, cuant che e pasà sot de influence francese.
Cu la colade di Napoleon e la seguitive Restaurazion dal Congrès di Viene, intal 1813 e fasè part dal Ream Lombart-Venit, regjon dal Imperi Asburgjic. Il 1866 e je la date di anession al Ream di Italie. Tal mieç dal 1915 e dal 1917 Udin e fo capitâl de vuere. Podaspò de rote di Cjaurêt e fo ocupade dai Austro-Todescs par jessi liberade il 2 di Novembar dal 1918.
Ancje vie pal secont conflit mondiâl la citât di Udin e fo un impuartant lûc di vuere. Daspò dal 8 di Setembar dal 1943 la citât e fo ocupade dai soldâts todescs dal Tierç Reich e la liberazion e acjadè dome tal Avrîl dal 1945. Pai sacrificis e pe ande de popolazion, Udin e fo decorade cu la Crôs al Merit di Vuere pal prin conflit e cu la Medaie d'Aur al Valôr Militâr par la seconde vuere.
Udin je logade intal mieç de planure furlane, ator di un cuel dominât dal cjistiel che al rive a 138 metris di altitudin sul nivel dal mâr.
Lis coordinadis gjeografichis e son: 46° 3'52.96"N 13°14'8.39"E
-
Udin
-
I Riçs
-
Padier
-
Sant Svualt
-
Laipà
-
Paparots
-
Baldassarie basse
-
Baldassarie medie
-
Cussignà
-
Beivârs
-
Sant Bernart
-
Mulignûf
Mulignûf
-
Sant Gotart
Cjavriis,
Sant Domeni,
Sant Pauli,
Sant Roc,
Vât,
Vilaç dal soreli,
Udin sud.
Circoscrizions dal Comun di Udin
Circoscr. |
Denominazion |
Zonis |
km² |
Nr. abitants[1] |
Nr. forescj |
Struturis comunâls
|
1
|
Udin centri |
centri storic |
2,98 |
19.437 |
3.019 |
1 biblioteche
|
2
|
I Riçs-Sant Domeni-Cormôr-Sant Roc |
nord-ovest e ovest: v. Vignesie-S. Roc, Cormôr, centri studis, S. Domeni, Vilaç dal Soreli, I Riçs-Universitât-Stadi |
10,23 |
21.169 |
2.507 |
2 bibliotechis, 1 ambulatori, 1 centri di agregazion
|
3
|
Laipà-Sant Gotart |
est: S. Gottart, Riccardo Di Giusto-v. Cividât, v. dal Bon-Laipà |
9,88 |
14.637 |
1.673 |
1 biblioteche, 1 ambulatori, 1 consultori, 1 centri di agregazion
|
4
|
Udin sud |
sud: stazion FS, v.Palme-Baldassarie, Jervasute-Partidôr |
6,18 |
9.454 |
1.349 |
1 biblioteche, 1 ambulatori, 1 consultori
|
5
|
Cussignà |
Cussignà-Paparots |
7,58 |
5.446 |
693 |
1 biblioteche, 1 ambulatori
|
6
|
Sant Pauli-Sant Svualt |
sud-ovest: S.Svualt-v.Puçui-v.Lumignà |
4,23 |
5.527 |
747 |
1 biblioteche, 1 ambulatori, 1 consultori
|
7
|
Cjavriis-Padier |
nord: ospedâl, Cjavriis, Padier, Vât, Mulignûf, Godie, Beivârs |
15,70 |
23.401 |
2.168 |
1 biblioteche, 1 ambulatori
|
- Borc d'Olee (Via Aquileia),
- Borc Glemone (Via Gemona),
- Borc di Graçan (Via Grazzano),
- Borc di Cussignà (Via Cussignacco),
- Borc di Puscuel (Via Poscolle),
- Borc di Sant Lazar (Via Anton Lazzoro Moro),
- Borc di Sôre (Via Superiore),
- Borc di Vilalte (Via Villalta),
- Borc d'Isule (Via Giovanni da Udine),
- Borc di Praclûs (Via Pracchiuso),
- Borc di Trep (Via Treppo),
- Borc dai Roncs (Via Ronchi),
- Borc di Mieç (Via di Mezzo),
- Borc Bertaldia (Via Bertaldia),
- Borc di Viole (Via Viola),
- Borc di Cjastelan (Via Castellana),
- Borc di Sante Marie (Via Antonio Zanon),
- Borc di Sant Francesc (Via Beato Odorico da Pordenone),
- Borc di Bartolomio (Via Daniele Manin),
- Borc dal Fen (Via Cavour),
- Borc di Sante Luzie (Via Giuseppe Mazzini),
- Borc di Sant Cristoful (Via Bartolini),
- Contrade di Sante Justine (Via Divisione Julia),
- Contrade dal Spagnûl (Via Pietro Zorutti),
- Contrade dal Morarat (Via del Gelso),
- Contrade di Sante Marie dai Batûz (Via Bonaldo Stringher),
- Contrade dai Fors (Via della Prefettura),
- Contrade di Sant Pieri Martar (Via Paolo Sarpi),
- Androne dai Ebreus (Vicolo Agricola)
- Zardin Grant (Piazza primo maggio),
- Place di Sant Jacum o Marcjât gnûf o des Jerbis (Piazza Giacomo Matteotti),
- Place Contarene o dal Vin (Piazza Libertà),
- Place dal Polam (cine Centrale),
- Place dai Lens (Piazza Girolamo Venerio),
- Place dai Grans (Piazza XX Settembre),
- Place dai Barnabîts (Piazza Giuseppe Garibaldi),
- Place dal Domo (Piazza Duomo).
Il Teatri Gnûf Zuan di Udin al è il plui grant teatri de citât; al è stât screât il 18 di Otubar 1997, e al à 1.230 puescj. Al è un progjet dal inzegnîr Giuliano Parmegiani e dal architet Lorenzo Giacomuzzi Moore.
cines di Udin:
- Visionario
- Centrale
- Diana
antîcs:
- Ariston
- Capitol
- Cristallo
- Ferroviario Ipolito Nievo
- Odeon
- Puccini
Multisale:
- Cinecity (Pradaman)
- Cine Città Fiera (Martignà)
Primariis:
I circul:
- Dante Alighieri
- Arturo Zardini[2]
- Ada Negri
- Luigi Garzoni
- Alberti
II circul:
- Toppo Wassermann
- 4 Novembar
- Giovanni Pascoli
- D'Orlandi
- Silvio Pellico
- Edmondo De Amicis
III circul:
- Friz
- Ipolito Nievo
- Giuseppe Mazzini
- Pieri Çorut
- Girardini
IV circul:
Secondariis di prin grât:
Secondariis di secont grât:
Distancis chilometrichis
|
Gurize
|
37 km -
|
50 minûts
|
Aeropuart FVG
|
42 km -
|
30 minûts
|
Pordenon
|
50 km -
|
1 ore
|
Triest
|
72 km -
|
1 ore
|
Vignesie
|
130 km -
|
1 ore e 20 minûts
|
Lubiane
|
135 km -
|
1 ore e 45 minûts
|
Clanfurt
|
160 km -
|
1 ore e 45 minûts
|
Bologne
|
265 km -
|
2 oris e 30 minûts
|
Zagabrie
|
290 km -
|
3 oris
|
Milan
|
380 km -
|
3 oris e 45 minûts
|
Munchen
|
440 km -
|
4 oris e 30 minûts
|
Viene
|
480 km -
|
5 oris
|
Budapest
|
620 km -
|
6 oris
|
Rome
|
660 km -
|
6 oris
|
Belgrât
|
685 km -
|
6 oris e 20 minûts
|
- S.P. 4 "TRESEMANE", che e continue te S.S.13 "PONTEBANE" viers TARVIS, AUSTRIE
- S.P. 49 "OSOVANE", viers OSÔF
- S.P. 15 "DI FAEDIS", viers PAULÊT, FAEDIS
- S.P. 38 "DAL CUARNAP", viers NIMIS
- S.R. 464 "DI SPILIMBERC", viers SPILIMBERC, MANIÀ
- S.S. 13 "PONTEBANE", viers PORDENON, VIGNESIE
- S.P. 59 "DI BREÇÀ", viers BREÇÀ (MURÙS)
- S.P. 52 "DI SEDEAN, viers SEDEAN
- S.P. 89 "DI CJAMPFUARMIT",
- S.P. 99 "DI BASILIAN", viers GURICIZ (CODROIP)
- S.R. 352 "DI GRAU", viers GRAU
- S.R. 353 "DE BASSE FURLANE", viers MUÇANE, che e continue S.R. 354 "DI LIGNAN", viers LIGNAN
- S.R. 56 "DI GURIZE", viers GURIZE, e continue S.R. 305 "DI REDIPUE" E S.S. 14 "DE VIGNESIE JULIE" viers TRIEST
- S.P. 94 "DI BICININS", viers BICININS, ONTAGNAN (GONÂRS)
- S.P. 2 "DI PERCÛT", viers TRIVIGNAN, TAPOIAN
- S.R. 54 "DAL FRIÛL" viers CIVIDÂT, SLOVENIE
- S.P. 37 "DI PRADAMAN" viers PRADAMAN, LOVARIE
- S.P. 48 "DI PREPOT" viers PREMARIÂS,PREPOT
S.S.13 tangjenziâl ovest
jessudis:
- UDIN NORD (S.P.49)
- UDIN STADI FRIÛL
- UDIN VIE MARTIGNÀ (S.R.464)
- UDIN VIÂL MONSIGNÔR NOGARA
S.S.676 tangjenziâl sud di Udin
jessudis:
- UDIN VIE POPONE
- TANGJENZIÂL SUD
- Z.I.U.-Z.A.U. (S.P.94)
jentradis te A23 "Alpe Adria":
- UDIN NORD, al km.26, tal comun di Tavagnà
- UDIN SUD, al km.13, tal comun di Puçui
- UDIN - VIGNESIE
- UDIN - ÇARVIGNAN
- UDIN - TRIEST (vie GURIZE)
- UDIN - CIVIDÂT
- UDIN - TARVIS
- Colegaments direts
- Trens regjonâi par:
- VIGNESIE SANTE LUSSIE vie Pordenon (durade 1:49), 28 trens al dì (9,10 eur.)
- TRIEST CENTRÂL vie Gurize (durade 1:08), 24 trens al dì (7,25 eur.)
- TRIEST CENTRÂL vie Çarvignan-Acuilee-Grau (durade 1:02), 4 trens al dì (6,20 eur.)
- ÇARVIGNAN-AQUILEE-GRAU (durade 0:26), 10 trens al dì (2,75 eur.)
- TARVIS BOSCVERT vie Cjargne (durade 1:15), 4 al dì (7,25 eur.)
- CJARGNE (durade 0:38), 10 al dì (3,30 eur.)
- CIVIDÂT (durade 0:19), 25 trens al dì (2,30 eur.)
- EuroStar Alte Velocitât FrecciArgento par Rome (durade 5:23)(80eur; prime classe 106eur)
- fermadis: Pordenon, Conean, Trevîs centrâl, Vignesie Mestre, Padue, Ruvì, Ferare, Bologne, Florence e Rome Termini
- EuroStar City FrecciaBianca par Milan (durade 4:15)(43eur; prime classe 60,50eur)
- fermadis: Pordenon, Sacîl, Conean, Trevîs centrâl, Cjastelfranc, Citadele, Vicenze, Verone Puarte Gnove, Pescjere, Bresse di Milan, Milan centrâl
- InterCity Notte par Napul (durade 12:38)
- fermadis: Codroip, Cjasarse, Pordenon, Sacîl, Conean, Trevîs, Vignesie Mestre, Vignesie S.Lusie, Padue, Termis Euganeis-Abano-Montegrotto, Monselice, Ruvì, Ferare, Bologne centrâl, Arezzo, Terontola-Cortona, Chiusi-Chianciano Terme, Rome Tiburtina, Formia, Napul centrâl
- EuroNight par Wien Westbf, vie Salisburc (durade 9:19)(49eur.)
- 3 corieris al dì par Villach Hbf dulà che si cjape il tren par Wien Meidling (durade 6:13)
- Friûl DOC (Friuli DOC) - riviste enologjiche e gastronomiche dai prodots dal Friûl, che al intraven un fin de setemane al an, a la metât di Setembar
- Udin al pedale (Udine Pedala) - corse in biciclete ator par Udin
- Far East Film Festival - riviste di cines orientâi, che e si displee ae fin di Avrîl
- Maratonine Citât di Udin (Maratonina città di Udine) - Gare internazionâl di mieze maratone
-
Il cjiscjel
-
Il Domo
-
La loze dal Lionel
-
Place marcjât gnûf
-
Il templi ossari
- ↑ Dati 2008 anuari statistic Comun di Udin
- ↑ Selutis Alpinis (Se tu vens cà sù ta' cretis), Ghil'ad Zuckermann, "A site dedicated to the memory of Maestro Piero Poclen, a mentsh"