Municipiul Tulcea
Tulcea
—  municipiu, reședință de județ[*]​, localitate de frontieră[*]​ și oraș port[*]​  —
Primul rând: Sediul Consiliului Județean, panorama aeriană, lacul Ciuperca. Al doilea rând: Coral Plaza, Gara din Tulcea, MGM Palace. Al treilea rând: Sediul Tribunalului, Winmarkt, Monumentul Eroilor din Războiul de Independență
Stemă
Poreclă: „Orașul de la porțile Deltei Dunării”
Municipiul Tulcea Municipiul Tulcea (România) Poziția geografică
Municipiul Tulcea Municipiul Tulcea (Județul Tulcea) Poziția geografică
Coordonate: 45°11′24″N 28°48′0″E (((PAGENAME))) / 45.19000°N 28.80000°E
Țară	România
Județ	Tulcea
SIRUTA	159614
Atestare documentară	1506
Reședință	Tulcea[*]​
Componență	Tulcea[*]​, Tudor Vladimirescu
Guvernare
- primar al municipiului Tulcea[*]​	Ștefan Ilie[1] (PNL, octombrie 2020)
Suprafață
- Total	199,94 km²
Altitudine	30 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	65.624 locuitori
- Densitate	596 loc./km²
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	820002–820249
Localități înfrățite
- Aalborg	Danemarca
- Werkendam	Țările de Jos
- Aprilia, Italia	Italia
- Fratta Polesine	Italia
- Rovigo	Italia
- Amasya	Turcia
- Ismail	Ucraina
- Ilion	Grecia
- Șumen	Bulgaria
- Aalborg Kommune[*][[Aalborg Kommune (municipality of Denmark)|​]]	Danemarca
- Dimos Larnakas[*][[Dimos Larnakas (municipality of Larnaca District, Republic of Cyprus)|​]]	Cipru
Prezență online
site web oficial GeoNames
Poziția localității Municipiul Tulcea
Modifică date / text

Tulcea (în turcă Tulça, Hora-Tepé, Tolçu, în greacă Αιγισσός-Aegyssus, în bulgară Тулица-Tulitsa, în rusă/ ucraineană Тулча-Tulcha) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Dobrogea, România, format din localitățile componente Tudor Vladimirescu și Tulcea (reședința). Este situat pe 7 coline din Dealurile Tulcei, pe o vatră populată continuu începând din perioada culturii Gumelnița (2900 - 2200 î.C.), continuând cu așezarea greacă Aegyssus (secolul VIII î.C.), cu portul și orașul roman din secolele I - II d. C. , cu orașul numit Tulcea din vremea lui Mircea cel Bătrân. Sub stăpânirea otomană orașul decade, un reviriment înregistrându-se odată cu deschiderea canalului Sulina. Orașul a fost atestat documentar în anul 1506. S-a aflat sub stăpânire otomană între anii 1420 și 1877.

Istoria apartenenței statale

România 1878–
Imperiul Otoman –1878

Cele mai vechi urme de locuire din zona orașului datează de acum circa 5–6000 de ani. Prin anii 600–500î.e.n. aici a existat și o cetate getică, care a avut continuitate și după cucerirea romană care a survenit după sfârșitul domniei regelui get Burebista pe la 44î.e.n. Tulcea actuală a fost fondată în dreptul unui vad pe Dunăre în timpul stăpânirii otomane a regiunii, care a început pe la 1420. Fiind mare parte din timp într-o zonă de graniță, orașul a fost adesea distrus în timpul războaielor ruso-turce, ultimul și cel mai distrugător pentru Tulcea fiind cel din 1829.^[2]

Începând cu 1839, pentru a demonstra voința de modernizare, sultanii otomani au declanșat reformele denumite Tanzimat. După Războiul Crimeei, în contextul acestora, în regiunea malului drept al cursului inferior al Dunării, Imperiul a organizat vilayetul Dunării, o provincie pe care o dorea un model pentru organizarea altor provincii ale statului multietnic. În cadrul acestui vilayet, Tulcea juca rolul de capitală a subunității administrative ce cuprindea nord-estul extrem: sangeacul Tulcea.^[3] S-a construit un palat administrativ unde își avea sediul instituția mutesarifului de sangeac; între 1856 și 1878, postul acesta a fost ocupat succesiv de Suleiman Bei, Resid Paşa, Razim Paşa, Ismail Paşa, Fahri Bei, Ali Bei și Said Bei.^[4]

În urma Războiului Ruso-Turc din 1877–1878, cu participarea României, aceasta a primit prin tratatul de la Berlin Dobrogea de Nord împreună cu recunoașterea internațională a independenței, Tulcea devenind de atunci parte a statului român.

În perioada 1840-1859, localitatea a fost populată cu coloniști de origine germană, cunoscuți ca germani dobrogeni. Majoritatea acestora aveau să părăsească localitatea în 1940, fiind strămutați cu forța în Germania Nazistă, sub lozinca Heim ins Reich (Acasă în Reich).

Până la reforma administrativă din anul 1950, Tulcea a fost reședința județului Tulcea (interbelic). După instaurarea regimului comunist în România, Tulcea a devenit reședința unui raion din Regiunea Dobrogea.

După cel de al Doilea Război Mondial, orașul s-a extins și s-a modernizat. În prezent, vatra orașului atinge o suprafață de 115km² și o populație de 68.608 locuitori (în anul 2011). Tulcea este un oraș industrial, port pentru navele de pasageri, precum și pentru cele care transportă produse industriale, mai ales materii prime.

Orașul Tulcea se află la 30 de metri altitudine și la 292 kilometri față de București.

Clima municipiului Tulcea este temperat-continentală cu influențe sub-mediteraneene. Iarna se face simțit aerul arctic, din nord, care provoacă scăderea temperaturii. Temperatura maximă înregistrată a fost de 40,3 grade, iar minima a fost de -26,8 grade Celsius în anul 1942.

Temperatura medie anuală din Tulcea este una dintre cele mai ridicate din țară, fiind de 10,8 grade. Precipitațiile medii anuale sunt de 350–500mm. Debitele Dunării sunt în medie, la Tulcea, de aproximativ 5000-6000 mc/s, minimele fiind de 2000 mc/s, iar maximele de 15.000-16.000 mc/s.

Componența etnică a municipiului Tulcea

     Români (74,83%)

     Ruși lipoveni (1,9%)

     Romi (1,57%)

     Turci (0,67%)

     Ucraineni (0,42%)

     Greci (0,27%)

     Bulgari (0,03%)

     Alte etnii (0,38%)

     Necunoscută (19,93%)

Componența confesională a municipiului Tulcea

     Ortodocși (74,62%)

     Creștini de rit vechi (1,25%)

     Musulmani (1,1%)

     Alte religii (1,64%)

     Necunoscută (21,38%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Tulcea se ridică la 65.624 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 73.707 locuitori.^[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (74,83%), cu minorități de ruși lipoveni (1,9%), romi (1,57%), turci (0,67%), ucraineni (0,42%), greci (0,27%), bulgari (0,03%),^[6] iar pentru 19,93% nu se cunoaște apartenența etnică.^[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,62%), cu minorități de creștini de rit vechi (1,25%) și musulmani (1,1%), iar pentru 21,38% nu se cunoaște apartenența confesională.^[6]

Tulcea - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Municipiul Tulcea este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri. Primarul, Ștefan Ilie, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[7]

Muzee

• Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (ICEM)
• Muzeul de Științe Naturale "Delta Dunării" - 1 Mai 1950
• Muzeul de Artă (Complexul Muzeal de Patrimoniu Cultural Nord- Dobrogean) - 1863-1865
• Muzeul Colecțiilor de Artă "Casa Avramide" (Complexul Muzeal de Patrimoniu Cultural Nord- Dobrogean) - Casa Avramide a fost construită la final de secol XIX de către Alexandru Avramide, un avut, în aceea perioadă, din Tulcea.
• Muzeul de Etnografie și Artă Populară (MEAP) - 1911
• Muzeul de Istorie și Arheologie - 1975
• Nava Muzeu Republica

Lăcașuri de cult

• Catedrala Episcopală Sfântul Ierarh Nicolae
• Moscheea Azizyie
• Templul Israelit
• Biserica Sfântul Gheorghe, cunoscută și ca „Biserica cu ceas” - 1857, 1927
• Cimitirul evreiesc
• Catedrala Buna Vestire - 1869, 1848 - 1854
• Biserica Armenească

Alte clădiri și locuri

• Teatrul „Jean Bart” - 15 februarie 2008
• Biblioteca Județeană ”Panait Cerna” Tulcea
• Delta Dunării
• Piața Civică
• Winmarkt (aflat în centrul orașului, fostul magazin „Diana”)
• Monumentul Independenței

  

  Reprezintă principala atracție turistică a municipiului, datorită amplasării sale care oferă o vedere panoramică orașului de la gurile Dunării. Piatra de fundație a primului Monument dedicat Războiului de independență și reunirii Dobrogei la statul român de pe colnicul Hora a fost pusă de domnitorul Carol I cu prilejul vizitei la Tulcea, din 17 – 18 octombrie 1879.
• Coral Plaza Mall
• Complexul Delta Dunării (acvariu)
• Faleza
• Lacul Ciuperca

Parcuri

• Parcul Personalităților
• Parcul Albatros
• Orășelul Copiilor
• Parcul „Carol”
• Parcul Hotel Delta
• Parcul Victoria

Tulcea este un important centru industrial. Aici se realizează construcții și reparații de nave. Un aeroport se află în apropiere de oraș, pe șoseaua Tulcea - Constanța, la km 15. Centru de exploatare a stufului. Tot aici se află și unicul producător de alumină calcinată din țară, ALUM SA, precum și un important șantier de construcții navale, VARD Tulcea. Fiind supranumit și Orașul de la Porțile Deltei Dunării, o parte din economie s-a dezvoltat in jurul turismului, fapt atestat prin construcțiile și investițiile ce s-au făcut pentru construirea de noi hoteluri.

Aici funcționează mai multe centre comerciale: Penny Market, Hipermarket Dunărea, Coral Plaza Mall, Billa, Winmarkt, Lidl, Kaufland, Dedeman, Profi. Cele mai cunoscute și prospere hyper-market-uri tulcene sunt Lidas, înființată în anul 1993, ca afacere de familie^[8], Fraher.

Există publicații de presă online ale orașului, precum dobrogeanews.ro și TotalPress.ro.

Tulcea are și presă tipărită, și anume Ziarul Delta și Ziarul Obiectiv, publicații cu vechime în istoria orașului Tulcea.

În municipiul Tulcea se află 11 licee, 13 școli generale și 24 de grădinițe.

Principalele licee din oraș sunt:

• Colegiul „Brad Segal” (denumirea veche Grupul Școlar de Industrie Alimentară)
• Liceul Teoretic „Grigore Moisil” (denumirea veche Liceul Industrial de Construcții)
• Colegiul Dobrogean "Spiru Haret"^[9]
• Liceul de Artă „George Georgescu”
• Liceul Teoretic "Ion Creangă"
• Colegiul Tehnic „Henri Coandă”
• Colegiul „Anghel Saligny”
• Colegiul Agricol „Nicolae Cornățeanu”
• Colegiul Economic „Delta Dunării”
• Seminarul Teologic „Sfântul Ioan Casian” Tulcea^[10]

Centre de formare profesională:

• Școala de Marină „Atlas”
• Școala Profesională „Danubius”

De asemenea, în Tulcea se află și un teatru construit recent, Teatrul „Jean Bart”, ce a fost inaugurat în data de 18 februarie 2008, iar cel mai mare acvariu din Romania a fost inaugurat la 25 februarie 2009.

Orașul Tulcea are o rețea de transport în comun cu autobuze, exploatată de S.C. Transport Public S.A.. Principala linie de autobuz este linia 1, ce leagă Liceul A. Saligny de Cartierul Neptun (cu varianta 1b Liceul A. Saligny - ANL), însă există mai multe linii de autobuz ce acoperă aproape tot orașul. Intervalele de succedare sunt de aproximativ 20 de minute, însă zona centrală, cea mai solicitată, este străbătută de mai multe trasee (1, 1b, 2, 3, 4, 4b), graficele de circulație ale acestora făcând ca, pe această porțiune de traseu să circule un autobuz la 6 - 7 minute. De asemenea, operatorul de transport local efectuează și transport spre localitățile Babadag, Nalbant, Iazurile, Nufăru, Visterna și Zebil, dar și către Aeroportul Tulcea. Prețul unui bilet urban cu 2 călătorii este de 4 RON, fiind folosită autotaxarea.

În apropiere de Tulcea (în localitatea Mihail Kogălniceanu, Șoseaua Tulcea-Constanța, kilometrul 15) se află aeroportul Delta Dunării.

• Brăila - 92 km
• București – 283 km (via Hârșova - DN2)
• Constanța – 126 km
• Galați – 113 km (via Brăila)
• Vaslui - 290 km (via Galați)

În Tulcea există două gări: Tulcea Mărfuri și Tulcea Oraș. Aceasta din urmă este cea mai importantă și este capătul liniei 804, ce leagă Tulcea de Medgidia (144 km). Zilnic circulă o pereche de trenuri personale spre Constanța și una spre Medgidia.^[11]

• București – Tulcea (microbuze)
• Constanța – Tulcea
• Iași – Tulcea-Alba Iulia

• Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța (~105 km de Tulcea) — la ~15 km de orașul Constanța
• Aeroportul Delta Dunării Tulcea - la 15 km de orașul Tulcea

• Tulcea – Sf. Gheorghe
• Tulcea - Sulina
• Tulcea - Chilia
• Tulcea - Periprava

Pentru că este Rezervație a Biosferei, solicitați avizul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării. Și porniti apoi la drum.

• Traseul 1: Tulcea - Canalul Mila 35 - Gârla Sireasa - Gârla Șontea - Canalul Olguța - Dunărea Veche - Mila 23 - Crișan - Maliuc - Tulcea. Străbateți zone pitorești, accesibile numai cu bărcile, zone de o rară frumusețe, cu stufării, nuferi, sălcii ce adăpostesc numeroase păsări. În apropierea hotelului Lebăda se afla primul Centru de Informare și Educare deschis pe teritoriul RBDD, unde puteți primi o serie de informații despre RBDD, puteți viziona filme, diapozitive, consulta broșuri, pentru a înțelege mai bine importanța acestui minunat loc cu care natura ne-a înzestrat.
• Traseul 2: Tulcea - Canalul Litcov - Canalul Crișan - Caraorman - Hotelul Lebăda - Maliuc - Tulcea: traversați canalul Litcov realizat, se spune, de un pescar pe nume Litcov, care ar fi săpat acest canal cu hârlețul, creând astfel un nou drum spre locuri bogate în pește.
• Traseul 3: Tulcea - Maliuc - Hotel Lebăda - Canalul Crișan - Caraorman - sat Caraorman - lacul Puiu - popas Puiu - Roșu - lacul Roșu - lacul Roșuleț - canalul Roșu - Împuțita - canalul Busurca - Sulina - Tulcea: până la hotelul Lebăda, traseul este comun cu primele două;de aici, prin canalul Crișan se ajunge la localitatea Caraorman (in limba turcă înseamnă “pădure neagră”). Astfel că, Dunărea izvorăște din Munții Pădurea Neagră (Germania) și se varsă în Marea Neagră, în apropierea unei localități cu același nume cu locul de unde izvorăște. Urmând traseul, ajungeți în orașul Sulina, cel mai estic oraș din România, port la Dunăre și la Marea Neagră.
• Traseul 4: Hotelul Lebăda - Dunărea Veche - canalul Magearu - Dunărea Veche - Hotelul Lebăda: reprezintă o altă variantă de traseu pentru cei aflați la Hotelul Lebăda, parcurgând al doilea lob al Marelui M pana în localitatea Letea. În apropiere, se află pădurea Letea, cu o mare diversitate de specii.
• Traseul 5: Murighiol - canalul Dunavăț - canalul de legătură cu Dranov - canalul Dranov - golful Holbina - lacul Razim - Gura Portiței: traseul pornește din comuna Murighiol (situată la 42 km de Tulcea pe șosea și 53 km pe apă); denumirea localității vine de la cuvântul "murughiol", care în limba turcă înseamnă “lac violet”, explicând astfel nuanțele liliachi pe care le are apa lacului; urmând canalul Dunavăț, veche arteră de circulație, legătura între Brațul Sf. Gheorghe și lacul Razim, pătrundeți în complexul lagunar Razim-Sinoe, situat în extremitatea sudică a Deltei, cel mai mare complex lagunar din România.
• Traseul 6: Jurilovca - Gura Portiței: în comuna Jurilovca, situată la 93 km de Constanța, puteti admira casele lipovenești, construite după o anumită tradiție de către pescarii lipoveni sosiți pe aceste meleaguri în secolul al XVIII- lea.
• Traseul 7: Hotelul Lebăda - Dunărea Veche - canalul Eracle - gârla Lopatna -până la intersecția cu canalul de acces în lacul “Trei iezere”: un traseu deosebit de atrăgător, urmărind un spectaculos curs de apă ce duce la lacul Trei Iezere, pe canalul Eracle și gârla Lopatna.

• Localitatea Letea - loc. C.A. Rosetti - Pădurea Letea - lac Nebunu.

Atracția principală este pădurea Letea (marginea acesteia aflată în afara zonei de protecție integrală).

• Localitatea Caraorman - Pădurea Caraorman -lac Erenciuc.

Pădurea Caraorman, principala atracție turistică, este zona de protecție integrală care poate fi vizitată numai cu aviz special și cu însoțitor (agent ecologic). O altă atracție este lacul Erenciuc; în zona forestieră de o parte și de alta a lacului, se poate admira arinul negru, unde cuibărește vulturul codalb.

• Localitatea Murighiol - lac Sărături.

Traseul se adresează în primul rând celor pasionați de observarea păsărilor, lacul Sărături constituind un habitat pentru diferite specii de păsări.

• Dunărea maritimă, mal drept între Mm 54-57 și Mm 50-52;
• Dunăre, bratul Tulcea, mal drept intre Mm 34-35 și Mm 41-42;
• Malul gârlei Somova, lângă cherhanaua Somova;
• Canal Mila 36, ambele maluri, până la intersecția cu canalul Sireasa;
• Canalul Crișan, mal stâng, între brațul Sulina și canalul Iacub;
• Malul opus al Dunării vechi, în dreptul localității Mila 23, între canalul Eracle și canalul Olguța;
• Brațul Sf. Gheorghe - mal drept între km 49-102 și mal stâng între km 44 -47;
• Canalul Dunavăț - între intersecția cu brațul Sf Gheorghe și canalul Lipoveni; plaja Portița;
• Canalul Șontea - între canalul Păpădia și canalul Războinița;
• Canal Litcov -mal stâng între km 0 și 9.

•  Aalborg, Danemarca
•  Rovigo, Italia
•  Shumen, Bulgaria

• George Boulanger (1893 - 1958), violonist, compozitor, emigrat în Argentina;
• Grigore Moisil (1906 - 1973), matematician, părintele informaticii românești;
• Ion Adamache (1923 - 1998), inginer, inventator, emigrat în Canada;
• Mioara Avram (1932 - 2004), lingvist;
• Valentin Șerbu (1934 - 1994), scriitor;
• Alexander Rodewald (1943 - 2017), biolog și genetician, conducător al Institutului de biologie umană al Universității din Hamburg
• Ștefan Găvenea (n. 1944), artist plastic;
• Eugeniu Barău (1946 - 2020), pictor;
• Ilie Danilov (1946 - 2012, cunoscut și sub pseudonimul literar Leo Divinial - didactic universitar, doctor în filologie, autor de cărți și lucrări științifice în domeniul lingvistic, prozator, dramaturg, ziarist, membru al Uniunii Scriitorilor din România;
• Ivan Patzaichin (1949 - 2021), sportiv de performanță;
• Tora Vasilescu (n. 1951), actriță;
• Radu Gheorghe (n. 1951), actor;
• Traian Coșovei (1954 - 2014), scriitor;
• Nicolae C. Ariton (n. 1958), scriitor;
• Crin Antonescu (n. 1959), om politic, fost președinte al PNL;
• Alexandra Canareica (n. 1965), solistă de muzică ușoară și profesoară de canto;
• Andaluzia Luca (n. 1971), deputat român și viceprimar al Municipiului Tulcea (2016-2020)
• Mihai Chirilov (n. 1971), critic de film;
• Mirela Roznoveanu (n. 1947^[12]), critic literar, eseist, romancier, poet, jurnalist, redactor de reviste, cercetător
• Alecsandru Dunaev (n. 1991), actor;
• Cătălin Chirilă (n. 1998), caiacist.

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Tulcea

• Primăria Tulcea
• Consiliul Județean Tulcea
• Instituția Prefectului
• Portalul Județului Tulcea Arhivat în 3 martie 2021, la Wayback Machine.
• Misterele Dunarii Arhivat în 26 ianuarie 2020, la Wayback Machine. - blogul cărților TULCEA, LA 1870 și MISTERELE DUNĂRII, autor Nicolae C. Ariton
• FOTO VIDEO Ei au construit Tulcea: oamenii care au pus bazele orașului de astăzi, 15 februarie 2013, Claudia Petraru, Adevărul
• FOTO Tulcea cosmopolită, împărțită în cartierele etniilor: ce a mai rămas astăzi din vechile mahalale, 23 mai 2013, Claudia Petraru, Adevărul

Instituții

• Transport în comun în Tulcea Arhivat în 12 iunie 2011, la Wayback Machine.
• Autoritatea Navală Română - Căpitănia Portului Tulcea
• Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea

Istorie

• GALERIE FOTO De unde ar veni denumirea orașului Tulcea, 11 ianuarie 2013, Claudia Petraru, Adevărul
• Mandru ca sunt roman: Tulcea, orasul celor 14 etnii, 21 noiembrie 2012, Anca Serghescu, Ziare.com
• Tulcea de ieri și de azi, 2010, Eudivers
• Organizarea administrativă a județului Tulcea (1878-2008), Valentina Postelnicu, Mirela Lazăr
• Istoria învățământului tulcean de la începuturi până în anul 2007, 2008, Mihai Albotă
• Monumente istorice din județul Tulcea, 2008, Lucian Vizauer

Economia

• FOTO Ce au fost și ce au ajuns: cum au dispărut marii angajatori din perioada comunismului, 22 martie 2013, Claudia Petraru, Adevărul

v • d • m Subdiviziunile administrative ale județului Tulcea Reședința Tulcea (73.707 loc.) Orașe Babadag (8.940 loc.) · Isaccea (5.026 loc.) · Măcin (8.245 loc.) · Sulina (3.663 loc.) Comune Baia · Beidaud · Beștepe · C.A. Rosetti · Carcaliu · Casimcea · Ceamurlia de Jos · Ceatalchioi · Cerna · Chilia Veche · Ciucurova · Crișan · Dăeni · Dorobanțu · Frecăței · Greci · Grindu · Hamcearca · Horia · I.C. Brătianu · Izvoarele · Jijila · Jurilovca · Luncavița · Mahmudia · Maliuc · Mihai Bravu · Mihail Kogălniceanu · Murighiol · Nalbant · Niculițel · Nufăru · Ostrov · Pardina · Peceneaga · Sarichioi · Sfântu Gheorghe · Slava Cercheză · Smârdan · Somova · Stejaru · Topolog · Turcoaia · Valea Nucarilor · Valea Teilor · Văcăreni Sate Sate din județul Tulcea

v • d • m Dunărea românească Localități riverane Baziaș • Moldova Nouă • Orșova • Drobeta-Turnu Severin • Calafat • Bechet • Corabia • Turnu Măgurele • Zimnicea • Giurgiu • Oltenița • Călărași • Cernavodă • Topalu • Fetești • Hârșova • Măcin • Brăila • Galați • Isaccea • Tulcea • Sulina Obiective turistice Insula Calinovăț • Ostrovul Moldova Veche • Castrul roman de la Desa • Clisura Dunării • Cazanele Dunării • Calafatul Mare • Bistreț (sit SPA) • Parcul Natural Porțile de Fier • Porțile de Fier • Balta Nera - Dunăre • Calafat - Ciuperceni - Dunăre  • Maglavit (sit SPA)  • Gruia - Gârla Mare • Podul lui Traian • Insula Golu • Schela Cladovei • Schela Cladovei • Insula Șimian • Insula Ada Kaleh • Ostrovu Mare • Maglavit • Podul Calafat-Vidin • Ciocănești – Dunăre • Confluența Jiu-Dunăre • Confluența Olt-Dunăre • Corabia – Turnu Măgurele • Suhaia • Gura Vedei – Șaica – Slobozia • Lacul Bugeac • Ostrovul Gâsca • Lacul Oltina • Dunăre-Oltenița • Oltenița – Mostiștea - Chiciu • Dunăreni • Podul lui Constantin cel Mare;• Cetatea Sucidava • Păcuiul lui Soare • Canalul Dunăre-Marea Neagră • Dunărea Veche – Brațul Măcin • Podul Regele Carol I • Cetatea Axiopolis • Cetatea Capidava • Canaralele de la Hârșova • Cetatea Carsium • Iezerul Călărași • Giurgeni • Insula Mică a Brăilei • Brațul Borcea • Cetatea Troesmis • Cetatea Arrubium • Podul de la Brăila • Lacul Brateș • Cetatea Noviodunum • Delta Dunării

v • d • m Dunărea Țări Germania · Austria · Slovacia · Ungaria · Croația · Serbia · Bulgaria · România · Republica Moldova · Ucraina Orașe Donaueschingen · Ulm · Ingolstadt · Regensburg · Passau · Linz · Viena · Bratislava · Győr · Komárom · Komárno · Esztergom · Budapesta · Dunaújváros · Baja · Vukovar · Novi Sad · Belgrad · Smederevo · Drobeta-Turnu Severin · Negotin · Calafat · Vidin · Lom · Sviștov · Giurgiu · Ruse · Silistra · Călărași · Cernavodă · Brăila · Galați · Ismail · Tulcea · Sulina Afluenți Iller  · Brenz  · Lech · Regen · Isar · Inn · Morava · Váh  · Hron  · Ipeľ · Drava · Tisa · Sava · Timiș · Nera · Velika Morava · Timoc · Cerna · Jiu · Iskăr · Olt · Osam · Iantra · Vedea · Rusenski Lom · Argeș · Mostiștea · Ialomița · Siret · Prut Insule Acalia · Ada Huja · Ada Kaleh (actualmente scufundată) · Balta Ialomiței · Băloi  · Băloi Mic · Belene · Bliznațite · Insula Mare a Brăilei · Insula Mică a Brăilei · Calafatul Mare · Calinovăț · Ciobanu · Ciocănești · Copănița · Csepel · Doichov · Donauinsel · Dranov · Esperanto · Forkontumac · Gârcov · Grădiștea · Goștinu  · Jochenstein · Komleks Aleko Telika · Kozlodui · Krčedin · Kutovo · Lakt · Limba · Lungu · Lungu II · Lupa · Maican · Malak Boril · Mare · Marea Insulă a Războiului · Margareta · Milka · Mocanu · Mocănașu · Moldova Veche · Óbuda · Ostrovo (actualmente peninsulă) · Paleu · Plopi · Păpădiei · Pozarevo · Pletriș · Sredneak · Stariat Dab · Szentendre · Șimian · Šarengrad · Țibar · Vană · Vardim · Vânători · Verde · Veriga · Vukovar · Žitný ostrov · Zlobia

v • d • m Reședințele județelor României Alba Iulia  • Alexandria  • Arad  • Bacău  • Baia Mare  • Bistrița  • Botoșani  • Brașov  • Brăila  • București  • Buzău  • Călărași  • Cluj-Napoca  • Constanța  • Craiova  • Deva  • Drobeta-Turnu Severin  • Focșani  • Galați  • Giurgiu  • Iași  • Miercurea Ciuc  • Oradea  • Piatra Neamț  • Pitești  • Ploiești  • Râmnicu Vâlcea  • Reșița  • Satu Mare  • Sfântu Gheorghe  • Sibiu  • Slatina  • Slobozia  • Suceava  • Târgoviște  • Târgu Jiu  • Târgu Mureș  • Timișoara  • Tulcea  • Vaslui  • Zalău

v • d • m Cele mai populate orașe ale României Orașele cu mai mult de 50 000 de locuitori conform recensământului din anul 2011 Peste 1 000 000 de locuitori București (1.883.425 loc.) Peste 300 000 de locuitori Cluj-Napoca (324.576 loc.) · Timișoara (319.279 loc.) Peste 200 000 de locuitori Iași (290.422 loc.) · Constanța (283.872 loc.) · Craiova (269.506 loc.) · Brașov (253.200 loc.) · Galați (249.432 loc.) · Ploiești (209.945 loc.) Peste 100 000 de locuitori Oradea (196.367 loc.) · Brăila (180.302 loc.) · Arad (159.074 loc.) · Pitești (155.383 loc.) · Sibiu (147.245 loc.) · Bacău (144.307 loc.) · Târgu Mureș (134.290 loc.) · Baia Mare (123.738 loc.) · Buzău (115.494 loc.) · Botoșani (106.847 loc.) · Satu Mare (102.411 loc.) Peste 75 000 de locuitori Râmnicu Vâlcea (98.776 loc.) · Drobeta-Turnu Severin (92.617 loc.) · Suceava (92.121 loc.) · Piatra Neamț (85.055 loc.) · Târgu Jiu (82.504 loc.) · Târgoviște (79.610 loc.) · Focșani (79.315 loc.) · Bistrița (75.076 loc.) Peste 50 000 de locuitori Tulcea (73.707 loc.) · Reșița (73.282 loc.) · Slatina (70.293 loc.) · Călărași (65.181 loc.) · Alba Iulia (63.536 loc.) · Giurgiu (61.353 loc.) · Deva (61.123 loc.) · Hunedoara (60.525 loc.) · Zalău (56.202 loc.) · Sfântu Gheorghe (56.006 loc.) · Bârlad (55.837 loc.) · Vaslui (55.407 loc.) · Roman (50.713 loc.)