Epica Magna este un volum de poezii al poetului român Nichita Stănescu publicat în 1978^[1] la Editura Junimea, cu ilustrații de Sorin Dumitrescu.

Pentru acest volum, Nichita Stănescu va primi premiul „Mihai Eminescu” din partea Academiei.^[2]

Volumul conține poeziile:

v • d • m Opera lui Nichita Stănescu

Volume de poezii	Sensul iubirii (1960) • O viziune a sentimentelor (1964) • Dreptul la timp (1965) • 11 elegii (1966) • Roșu vertical (1967) • Oul și sfera (1967) • Laus Ptolomaei (1968) • Necuvintele (1969) • Un pământ numit România (1969) • În dulcele stil clasic (1970) • Belgradul în cinci prieteni (1971) • Măreția frigului (1972) • Cartea de recitire (1972) • Epica Magna (1978) • Operele imperfecte (1979) • Noduri și semne (1982) • Oase plângând (1982) • Respirări (1982) • Antimetafizica (1985)

Volume antologice	Alfa (carte) (1967) • Clar de inimă (1973) • Ordinea cuvintelor (1985) • Nichita Stănescu - Opere (2002)

Cioturi • Imagini

Acest articol despre Nichita Stănescu este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui !

^ Marian Chirulescu, Paul D. Popescu, Mihaela Radu (2021). Personalități prahovene. Dicționar biobibliografic. Darkoprint. p. 585.
^ Nichita Stănescu (2010). Noduri și semne. Curtea Veche Publishing. p. 12.